Orga­ne ca­re nu dor, DAR POT FI BOL­NA­VE

Du­reri de din­ţi, de spa­te, de cap... Cor­pul nos­tru po­se­dă mii de ter­mi­na­ţii ner­voa­se ca­re la un mo­ment dat ne fac să sim­ţim durere. Știai însă că exis­tă și orga­ne ca­re nu dor?

Sanatatea de Azi - - SPECIAL -

Fi­ca­tul nu doa­re. Nici crei­e­rul. Aces­te orga­ne, ca și alte­le, su­fe­ră în tă­ce­re – ele pot fi atin­se de bo­li mai mult sau mai pu­ţin gra­ve fă­ră să ne tri­mi­tă sem­na­le de alar­mă du­re­roa­se, ca­re să ne dea de ști­re că ce­va nu este în re­gu­lă.

Bo­li­le gra­ve nu dau întot­de­au­na durere

Me­di­ci­na ne spu­ne că or­ga­ne­le so­li­de (ri­ni­chii, fi­ca­tul, spli­na, plă­mânii) sunt in­sen­si­bi­le la durere sau la ori­ce altă per­cep­ţie sen­zo­ria­lă, de­oa­re­ce au foar­te pu­ţini no­ci­cep­tori. Și to­tuși, pu­tem sim­ţi durere în aces­te re­gi­uni, dar du­re­rea este tran­smi­să din zo­ne­le înve­ci­na­te, ca­re într-un fel sau altul au fost afec­ta­te: de pil­dă, sim­ţim durere de ce­a­fă în caz de me­nin­gi­tă, durere în pi­ept în pneu­mo­nie, sen­si­bi­li­ta­te ab­do­mi­na­lă în afec­ţi­u­ni­le he­pa­ti­ce, durere de spa­te în ca­zul li­tia­zei re­na­le. Așa se ex­pli­că de ce nu sim­ţim durere la ni­ve­lul mul­tor orga­ne nici când aces­tea sunt se­ri­os le­za­te de can­cer. Sunt mul­te afec­ţi­uni gra­ve ca­re se pot dez­vol­ta fă­ră durere și chiar fă­ră ni­ci­un simp­tom în fa­ze­le de înce­put ale bo­lii: bo­li de ini­mă, can­cer (de plă­mâni, co­lon, pi­e­le), glau­com, hi­per­ten­si­u­ne etc. Du­re­rea apa­re abia când înve­lișul ace­lui or­gan sau altă struc­tu­ră adia­cen­tă este afec­ta­tă la rândul ei de tu­mo­ră.

Fi­ca­tul

Fi­ca­tul nu doa­re, așa că el ar pu­tea fi bol­nav fă­ră să știm. Ce­le mai gra­ve din­tre afec­ţi­u­ni­le he­pa­ti­ce (ci­ro­ză, can­cer, he­pa­ti­ta C) evo­lue­a­ză si­len­ţi­os ani de zi­le, iar când apar simp­to­me­le, din ne­fe­ri­ci­re fi­ca­tul este de­ja se­ri­os afec­tat. Și to­tuși, une­ori apar du­reri în zo­na fi­ca­tu­lui. Asta de­oa­re­ce înve­lișul con­junc­tiv su­per­fi­cial al fi­ca­tu­lui – nu­mit cap­su­la lui Glis­son – con­ţi­ne ter­mi­na­ţii ner­voa­se. Așa­dar, afec­ţi­u­ni­le ca­re de­ter­mi­nă crește­rea fi­ca­tu­lui în vo­lum (he­pa­ti­te, ste­a­to­ză he­pa­ti­că, ab­ces sau chist he­pa­tic, li­tia­ză bi­lia­ră, ci­ro­ză, can­cer he­pa­tic) pot da durere, căci mă­rin­du-se, fi­ca­tul pre­se­a­ză mem­bra­na ce îl încon­joa­ră. De obi­cei du­re­ri­le sunt sur­de, re­sim­ţi­te în dre­ap­ta ab­do­me­nu­lui, sub coas­te (du­re­rea este vie în ca­zul co­li­cii bi­lia­re).

În afa­ră de du­reri ab­do­mi­na­le, o afec­ţi­u­ne he­pa­ti­că își poa­te anun­ţa pre­zen­ţa și cu alte simp­to­me: obo­se­a­lă ac­cen­tua­tă, slă­bi­ci­u­ne, îngăl­be­ni­rea pi­e­lii sau a al­bu­lui ochi­lor, mâncă­ri­mi de pi­e­le, pi­er­de­re în greu­ta­te, scă­de­rea ape­ti­tu­lui, uri­nă de cu­loa­re închi­să, scaun des­chis la cu­loa­re, gre­a­ţă, văr­să­turi, fe­bră. Su­fe­rin­ţa he­pa­ti­că, ori­ca­re ar fi ea, poa­te fi de­pis­ta­tă cu aju­to­rul ana­li­ze­lor de sânge și a in­ves­ti­ga­ţi­i­lor (eco­gra­fie, to­mo­gra­fie, bi­op­sie). Ia­tă de ce este im­por­tant să îţi faci anual ana­li­ze­le de sânge și o eco­gra­fie ab­do­mi­na­lă.

Crei­e­rul

În ci­u­da fap­tu­lui că este „con­du­că­to­rul“sis­te­mu­lui ner­vos, crei­e­rul este to­tal in­sen­si­bil la durere. Toc­mai el, ca­re răs­pun­de de tran­smi­te­rea și de­cla­nșa­rea du­re­rii, nu are re­cep­tori pen­tru durere și, deci, nu sim­te du­re­rea. În schimb, mul­te din­tre ce­le­lal­te struc­turi din cap, in­clu­siv me­nin­ge­le (înve­lișul crei­e­ru­lui), va­se­le de sânge, ţe­su­tu­ri­le, mușchii și ner­vii din gât, fa­ţă și scalp au re­cep­tori pen­tru durere. Du­re­ri­le de cap sunt cau­za­te de o pro­ble­mă la aces­te struc­turi (încor­da­rea mus­cu­la­ră, schim­ba­rea brus­că a de­bi­tu­lui san­gvin în va­se­le de sânge etc.).

Chiar da­că crei­e­rul nu sim­te du­re­rea, o durere de cap, mai ales da­că per­sis­tă ori este foar­te in­ten­să, poa­te sem­na­la o pro­ble­mă se­ri­oa­să la ni­ve­lul crei­e­ru­lui, pre­cum in­fec­ţie, he­mo­ra­gie, tu­mo­ră – aces­te pro­ble­me duc la in­fla­ma­rea crei­e­ru­lui, ca­re mă­rin­du-și vo­lu­mul apa­să pe struc­tu­ri­le înve­ci­na­te, sen­si­bi­le la durere.

Du­reri ca­re ira­dia­ză

Une­ori, când ne doa­re ce­va nu e ușor să des­cri­em nici ti­pul du­re­rii, nici să in­di­căm exact lo­cul, cu atât mai mult cu cât exis­tă păr­ţi ale cor­pu­lui ca­re, atunci când se îmbol­nă­vesc, ne dau de ști­re prin du­reri lo­ca­li­za­te la dis­tan­ţă, în alte zo­ne ale cor­pu­lui. Cel mai di­fi­cil de lo­ca­li­zat sunt du­re­ri­le vis­ce­ra­le (de orga­ne). Un exem­plu este li­tia­za re­na­lă, ca­re de­se­ori se ma­ni­fes­tă cu du­reri ca­re cu­prind par­tea de jos a spa­te­lui, ab­do­me­nul, șol­du­ri­le, pel­vi­sul. Apoi, ata­cul de cord la fe­mei își anun­ţă pre­zen­ţa de mul­te ori cu du­reri de spa­te și nu cu cla­si­ca durere în pi­ept. Pneu­mo­nia, can­ce­rul de plă­mâni, une­le afec­ţi­uni ale fi­ca­tu­lui sau ve­zi­cu­lei bi­lia­re se pot ma­ni­fes­ta cu du­reri în umăr, gât și braţ.

Toc­mai de ace­ea, să fii la zi cu ana­li­ze­le și să iei în se­ri­os ori­ce durere este VITAL!

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.