Alte afecţiuni ORL

Ameţeli repetate, zgomote constante în urechi, nas permanent înfundat... În spatele acestor simptome se pot ascunde maladii ORL care, deși nedureroase, îţi pot afecta serios calitatea vieţii.

DEVIAŢIA DE SEPT

Realitatea este șocantă: doar 20% dintre oameni au nasul drept. Ceilalţi 80% au septul nazal (osul și cartilajul care împart cavitatea nazală în jumătate) deplasat mai mult sau mai puţin spre stânga ori spre dreapta. Afecţiunea poate fi înnăscută sau apărută după un traumatism al nasului și se manifestă cu nas înfundat și dificultăţi de respiraţie, la care se pot adăuga și alte simptome: dureri de cap, secreţii nazale, sinuzite repetate, respiraţie zgomotoasă și sforăit în timpul somnului, apnee de somn. Deviaţia ușoară, care nu jenează respiraţia, nu trebuie tratată. În schimb, dacă apar probleme (dificultăţi de respiraţie, sinuzite sau otite repetate), medicul va recomanda tratament medicamentos, iar dacă acesta nu dă rezultat se poate recurge la septoplastie, intervenţia chirurgicală prin care se remodelează septul.

VERTIJUL

Când schimbi brusc poziţia capului (de pildă, te întorci în pat de pe o parte pe alta, te ridici din pat, lași capul pe spate, privești în sus), simţi că se învârte lumea în jurul tău? Ameţeala este eventual însoţită de senzaţie de greaţă și vărsături? Nu te panica. Probabil este vorba de vertijul paroxistic poziţional benign (VPPB), o tulburare a urechii interne, unde se află și centrul echilibrului. Tulburarea dispare de obicei de la sine în câteva săptămâni, dar uneori persistă câteva luni. Dacă simptomele sunt deranjante, medicul ORL poate încerca să repoziţioneze otoliţii din urechea internă cu o serie de manevre simple și nedureroase, care dau rezultat în 90% dintre cazuri.

MALADIA MÉNIÈRE

Boala apare ca urmare a creșterii inexplicabile a presiunii fluidelor din urechea internă și se manifestă cu crize vertiginoase care pot dura câteva minute sau ore, traduse prin vertij brusc și intens, senzaţie de ureche plină și zgomote în urechi (vâjâituri, ţiuituri), scăderea auzului. Episoadele de vertij apar de obicei după un stres, în special la persoanele anxioase și se pot repeta la intervale de săptămâni sau ani. Nu există un tratament care să vindece boala, dar medicul poate recomanda medicamente care combat vertijul, greaţa și vărsăturile din timpul crizei (antivertiginoase, anxiolitice). Ca să reduci frecvenţa crizelor, este recomandabil să reduci consumul de tutun, alcool și cafeină și să bei suficientă apă: nu se știe exact de ce, dar s-a constatat că deshidratarea, chiar și ușoară, crește numărul și intensitatea vertijurilor. În timpul crizei, dacă este posibil, așază-te sau întinde-te și închide ochii. Dacă nu, încetinește pasul și evită mișcările bruște, ca să nu intensifici ameţeala și să nu antrenezi vărsăturile.

TINITUS

Ţiuituri, șuierături, bâzâituri, trosnituri, zumzăit... Aceste zgomote percepute constant în ureche, numite acufene sau tinitus, perturbă viaţa a milioane de oameni, adulţi și copii deopotrivă. Sunetele pot fi continue sau intermitente, pot avea tonalitate ascuţită sau gravă, intensitate scăzută sau ridicată și pot fi sau nu însoţite de o diminuare a auzului. Mai mult, acufenele pot fi acompaniate de greţuri, somnolenţă, vertij, dureri de ureche sau impresia de ureche înfundată.

Nu se cunosc cauzele acestor zgomote-fantomă, dar se știe că unii factori contribuie la apariţia lor: vârsta, traumatismele la nivelul capului sau gâtului, expunerea excesivă la zgomot, unele maladii (otită, otoscleroză, sindrom Ménière, hipertensiune, ateroscleroză), anxietatea, depresia, stresul, tratamentele îndelungate cu anumite medicamente (aspirină, antidepresive, contraceptive orale), abuzul de cafea, alcool sau tutun, alergiile, problemele buco-dentare etc.

Din păcate, până în prezent nu s-au descoperit metode de tratament care să elimine definitiv și total zgomotele din urechi. Soluţiile la care se apelează astăzi sunt puţine și nu întotdeauna au rezultate mulţumitoare. Printre acestea se numără administrarea de medicamente (vasodilatatoare, anticonvulsive sau barbiturice), mascarea tinitusului cu zgomote „albe“, terapie cognitiv-comportamentală care ajută pacientul să nu mai fie atent la zgomote.