Ai risc de anevrism cerebral?
Apărute nu se știe de când ori de unde, anevrismele sunt unul dintre marile coșmaruri medicale ale omului modern.
Știinţa nu a reușit să descopere cu certitudine cauza dezvoltării acestor anomalii la nivelul vaselor de sânge, chiar dacă există câţiva factori de risc. Ce știm până acum este că ele afectează mai degrabă arterele decât venele și că se prezintă sub forma unor subţieri ale peretelui sangvin pe toată circumferinţa lui sau chiar prin formarea de așa-numite „baloane“ori săculeţe localizate doar pe o parte a peretelui, care se umplu cu sânge. Presiunea exercitată asupra vaselor duce la creșterea lor în dimensiuni, până în momentul fatidic al ruperii.
De ce sunt periculoase anevrismele cerebrale
Defecţiunile peretelui vascular pot apărea oriunde de-a lungul vastului sistem de vene și artere. Cel mai des întâlnite sunt anevrismele de aortă abdominală și, mai ales, cele cerebrale. Acestea din urmă sunt și extrem de grave. Ruptura lor este o urgenţă medicală, o chestiune de viaţă și de moarte, deoarece duce la hemoragie puter
nică și afectarea tuturor funcţiilor cerebrale. De aceea, intervenţia de specialitate trebuie să fie rapidă. Din păcate, rata de supravieţuire în cazul unei rupturi este destul de scăzută în România, faţă de ţările mai dezvoltate. Aici, aproximativ 30% din pacienţi mor înainte de a ajunge la medic, în vreme ce 40% din cei salvaţi vor rămâne cu deficienţe neurologice serioase.
Vârsta nu contează
Cei mai mulţi dintre pacienţii care descoperă la un moment dat în viaţă că au anevrism cerebral îl posedă încă de la naștere. Pentru că dezvoltarea lui este extrem de lentă, sunt puţine cazurile când rupturile se produc la copii. Faptul că ele sunt asimptomatice face ca tratamentul să nu fie întotdeauna eficient, iar speranţa de viaţă să fie relativ scăzută în urma unei rupturi. De aceea, este ideal ca un anevrism să fie tratat înainte ca el să provoace o hemoragie. Pentru a beneficia de o astfel de intervenţie salvatoare, pacienţii și cei apropiaţi lor trebuie să nu ignore niciunul dintre semnele care anunţă prezenţa anevrismului. Acestea includ:
✹ durere anormală de cap (în cazul unei rupturi, aceasta este de-a dreptul fulgerătoare);
✹ senzaţie de vomă și greaţă fără motiv;
✹ ameţeală, slăbiciune;
✹ mișcări greoaie;
✹ tulburări de vedere sau vorbire;
✹ dureri la nivelul feţei. Orice astfel de simptom pe care îl percepi ca fiind ciudat ar trebui să te trimită la camera de gardă a unui spital.
Nu orice „balonaș“ajunge să se rupă
Chiar dacă prezenţa unui anevrism la nivelul creierului este o posibilitate extrem de îngrijorătoare, trebuie să știm că mare parte din ele (între 50 și 80%) nu ajung să se rupă niciodată. De altfel, sunt persoane care le poartă întreaga viaţă fără să aibă probleme. În plus, aproximativ 20% din pacienţii diagnosticaţi cu anevrism cerebral nu au doar unul singur, putând fi identificate multiple astfel de anomalii vasculare pe partea opusă a creierului. Odată pus diagnosticul, medicul neurochirurg va trebui să facă un plan de intervenţie rapidă. Abordarea terapeutică a unui anevrism cerebral se face întotdeauna individual, în funcţie de starea și vârsta pacientului, dar și de momentul când se prezintă la medic.