Ura ne îmbolnăvește, iubirea ne ţine în viaţă - interviu cu gen. prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan
interviu cu gen. prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan
Renumitul medic neurolog și psihiatru Dumitru Constantin Dulcan, profesor universitar, cunoscut în special pentru lucrarea „Inteligenţa materiei“, dar și pentru multe alte cărţi publicate până în acest moment, ne-a împărtășit câteva opinii despre influenţa covârșitoare pe care o are asupra noastră, pe lângă modul în care ne hrănim, respirăm sau muncim, universul interior, cu toate gândurile și emoţiile care ne dau târcoale în fiecare zi.
Dat fiind că ne-am întâlnit cu ocazia lansării cărţii coordonate de acad. dr. farm. Ovidiu Bojor, Afecţiunile aparatului respirator, să începem chiar cu respiraţia. Cum o putem îmbunătăţi?
Nu degeaba la asiatici respiraţia are un rol fundamental.
Noi nu respirăm normal pentru că nu suntem într-un mediu normal. Stăm toată ziua chirciţi la serviciu, în poziţii care nu ne permit să respirăm corect, trăim într-un aer poluat. Oxigenul și glucoza formează combustibilul cu care funcţionează creierul. Fiecare are o nevoie de oxigen diferită, ritmul respirator diferă de la o persoană la alta, nu respirăm în timpi egali. Însă cu toţii ne putem îmbunătăţi respiraţia prin mișcare, prin sport, sunt indicate mersul pe jos măcar de trei ori pe săptămână, câte 5 km merși în ritm alert, gimnastica la sală.
De unde mai vine poluarea și ce alte efecte are?
Avem poluarea electromagnetică de la televizoare și calculatoare, avem telefoanele, tabletele, care folosesc microunde și sunt dăunătoare. Dacă ţineţi un telefon mai mult la ureche, se încălzește, aţi observat asta. În special copiii și adolescenţii care stau cu orele cu telefonul în mână sau la ureche sunt expuși, mulţi fac tumori și alte complicaţii. Cu cât e organismul mai tânăr, cu atât este mai ușor influenţabil. Și nu numai microundele din telefon sunt nocive, și cele în care încălzim mâncarea omoară mâncarea.
Iar tehnologia 5G care ni se pregătește este foarte periculoasă, o mulţime de medici sunt împotriva ei, asta e bine de știut. Când scoţi ceva pe piaţă, trebuie să te gândești și ce consecinţe are, dar totul este astăzi numai despre dorinţa de câștig. Mereu vrem altceva, altceva.
Fertilitatea este afectată în vreun fel de poluare?
Interfaţa dintre om și Univers este sistemul endocrin. Sistemul endocrin este foarte afectat de poluare, organele de reproducere feminină sunt foarte afectate de poluare, de aceea multe femei pierd o sarcină, două, trei din cauza poluării.
Dar stresul cât este de nociv?
Este foarte nociv pentru imunitate. Noi ar trebui să trăim 140 de ani, așa spun japonezii. În 1900, media de vârstă era 50 de ani; acum, graţie evoluţiei medicinei, media de vârstă e la 70-80 de ani. E un progres. Medicina atât de mult blamată este cea care ne-a adus aici, pentru că, pe de o parte, poate vindeca anumite boli, iar pe de alta, ne-a învăţat cât este de importantă igiena.
creierului,8 Acestea sunt secretele imunităţii: igiena, antrenarea
mișcarea, gândirea și regimul alimentar, toate în egală măsură.
În privinţa alimentaţiei, zahărul, blamat de toată lumea, ce impact are asupra organismului?
Americanii consumă aproximativ 70 kg de zahăr pe an fiecare și uneori nu încap doi oameni pe un singur trotuar, atât devin de masivi. Zahărul se pune astăzi în toate produsele, chiar și în sosurile de la restaurante. Mâncărurile trebuie să fie gustoase, colorate frumos, să atragă. Scopul este să producă bani, câștig, nimeni nu se gândește la noi sau la copiii noștri! În epoca modernă, noi folosim produse pline de glucoză, cu indice glicemic mare, iar când ingerăm un aliment cu indice glicemic mare, glucoza se depune în ficat, în celule, sub formă de glicogen. Pancreasul secretă insulină, este obligat să facă ceva cu glucoza și, pentru că celulele nu o mai primesc, ea se depune sub formă de grăsime în zona abdomenului, pe lângă viscere, în vasele de sânge și ne trezim cu inima bolnavă, cu creierul bolnav, fiindcă se astupă vasele de sânge. Zarzavaturile proaspete și fructele proaspete conţin zahăr în cantităţi mult mai reduse, pe care organismul poate să le metabolizeze și care nu se mai depun sub formă de grăsimi.
De ce alimente să ne mai ferim?
Trebuie să fim foarte atenţi la grăsimile pe care le ingerăm. Carnea consumată mult și des ne face rău, grăsimile hidrogenate din patiserii nu intră în fiziologia corpului, el nu le poate metaboliza ca pe alimentele consumate de bunicii noștri, nu le acceptă și iar există riscul să ne îmbolnăvim. Și nu doar carnea, nici pâinea nu trebuie consumată în cantităţi mari! Pâinea și cerealele au amidon (iar o moleculă de amidon înseamnă două molecule de glucoză), ceea ce crește iar aportul de zahăr, și, automat, devine dăunător.
Consumul de carne consideraţi că este firesc pentru oameni?
Nu știu de ce Dumnezeu a lăsat omul să mănânce alte animale. Avem exemplul erbivorelor: ele
ENERGIA GÂNDURILOR MELE SE IMPRIMĂ ÎN TOATE CELULELE MELE ȘI NU AZI, NU MÂINE, DAR CÂNDVA FOARTE PROBABIL O SĂ MĂ ÎMBOLNĂVESC ȘI NU O SĂ ȘTIU DE CE.
fantul, vitele mănâncă frunze și iarbă, produc lapte, se înmulţesc. Numai noi și animalele carnivore omorâm. S-ar putea să ajungem vreodată la concluzia că nu e bine să omorâm, că avem suficiente resurse. Sunt atâţia oameni care se hrănesc vegetarian și este bine și pentru inimă, și pentru stomac, și pentru prevenirea cancerului.
Postul ne poate ajuta?
Postul a fost întâi o interdicţie religioasă – „religia a ţinut loc de lege și știinţă în vremuri fără lege și știinţă“. Acum ne referim la el din punct de vedere știinţific. Postul presupune punerea în repaus a ficatului, pancreasului etc., a acelor structuri care emit enzime necesare digestiei. Grăsimile, carnea, care sunt oprite în post, necesită cele mai multe substanţe de acest fel (enzime, fermenţi) pentru a fi digerate, deci, nemaifăcând uz de ele, sunt puse în repaus, le dai posibilitatea să se odihnească, să se refacă.
Organele noastre au, ca și noi, nevoie de astfel de perioade de odihnă.
Recomand o zi de post pe săptămână sau măcar o dată la două săptămâni.
Lăsând la o parte lucrurile exterioare, gândurile și emoţiile noastre cât sunt de importante, de puternice?
Consideram acum ceva vreme că gândurile sunt emanaţii abstracte ale unui substrat concret, creierul. Ei bine, nu. Gândul este un câmp de energie. Și Universul este energie. Această energie are forţă și, dacă gândul este intens păstrat, duce la materializarea lui. Noi gândim după niște repere. Omul primitiv nu avea niște repere, se întreba cine face să plouă, de unde vine tunetul, cine face pomii să înverzească și așa s-a ajuns la gândirea magică. Se gândeau că undeva trebuie să existe niște spirite, niște zei care fac să se întâmple toate aceste lucruri inexplicabile.
În 1900, apare noţiunea de cuantă, iar principiile fizicii cuantice au bulversat toate principiile logice normale.
Fiecare parte conţine întregul și tocmai de aceea, în momentul când gândesc rău, disfuncţionalizez Universul. Pentru că, în momentul în care eu gândesc, emit un câmp de energie care are forţă. Și cea mai puternică forţă este emoţia.
Iar când gândurile se materializează sub forma cuvintelor, uneori pline de ură, de răutate?
Se spune și în Cartea Sfântă: putem greși cu gândul, cuvântul, fapta.
Astăzi, avem posibilitatea să urmărim ce se întâmplă în creier când folosim un cuvânt. Dacă spui cuiva ceva cu conotaţie pozitivă („ești frumos“, de exemplu), se activează o anumită zonă din cre
ier, zona prefrontală, dar, dacă îi spui „ești urât“, „ești prost“, se activează altă zonă, din altă parte a creierului, cu o viteză mult mai lentă. Asta înseamnă, spun eu, că până și creierul refuză un cuvânt dăunător.
Cuvintele cu o conotaţie negativă au și o chimie negativă. Și ea se duce în celulă și celula fabrică proteinele după informaţia pe care i-ai dat-o, una favorabilă sau nocivă pentru sănătate. Uite așa ne îmbolnăvim gândind rău, minţind, defăimând pe cineva!
Câmpul meu pleacă la dumneavoastră și se întoarce la mine. Dacă sunt tot timpul trist și supus stresului, mă îmbolnăvesc.
Și cancerul se poate declanșa astfel?
Cancerul este ura. Ura este cancerul fiinţei.
Atunci, copiii cum se îmbolnăvesc de cancer?
Dacă sunt hrăniţi cu laptele luat de la vite care sunt îngrășate numai cu estrogeni într-un grajd și care n-au văzut niciodată iarba câmpului, acest lucru nu are niciun efect? Alimentaţia asta a noastră, stresul mamei care se transmite și copilului, oboseala ei, nimic nu este indiferent.
În ce măsură depinde sănătatea copiilor de părinţii lor?
Un copil până la vârsta de doi ani are un număr dublu de neuroni și de sinapse. În această perioadă, în funcţie de dragostea pe care i-o acordă copilului mama, va ieși un copil normal sau nu. Observaţia s-a constatat întâi pe animale, pe șoricei, făcând schimburi cu mame care nu erau ale lor și care se purtau urât cu puii sau dimpotrivă.
Mamele care nu-și iubesc copiii și nu se ocupă de ei le fac un mare rău. În mintea copilului intră ideea că lumea e rea și, când ajunge matur, în forţă, va reacţiona în consecinţă.
Este extrem de important ca în primele vârste ale unui pui, de animal sau de om, el să aibă parte de un tratament cât se poate de drăgăstos. Mama să îl mângâie, să îl atingă. Atingerea, îmbrăţișarea înseamnă emitere de oxitocină, oxitocina este unirea dintre doi iubiţi, unirea dintre oameni, este pace, este numită molecula păcii și înţelegerii.
Se poate spune că iubirea ne vindecă, în vreme ce ura ne scurtează viaţa?
Când doi oameni vorbesc și se înţeleg, gândesc frumos unul despre celălalt, lumina din ei crește imens; dacă am pune un contor de fotoni în spatele fiecăruia dintre noi, am vedea că numărul de fotoni crește. În momentul în care ne urâm, ne aruncăm cuvinte grele, toată energia scade, pierdem fotoni, adică viaţă de la noi. Când oamenii socializează, își spun lucruri frumoase unul altuia, nu se bârfesc, atunci primim energie vitală, creștem, ne menţinem imunitatea, viaţa. Japonezii spun că oamenii care gândesc frumos au faţa luminoasă, iar oamenii care gândesc urât au faţa negricioasă, urâtă. Eu spun altceva. În momentul în care gândim frumos, noi îmbrăcăm o pelerină albă, ca lumina lui Isus, iar când gândim urât și rău la adresa tuturor este ca și cum am îmbrăca o energie neagră, atunci suntem în doliu. Energia gândurilor mele se imprimă în toate celulele mele și nu azi, nu mâine, nu poimâine, dar cândva foarte probabil o să mă îmbolnăvesc și nu o să știu de ce. Așa se fac bolile de inimă, cancerul. Dacă oamenii nu ţin seama de asta, este vina lor.