Viva (Romania)

O DIVĂ cu picioarele pe PĂMÂNT

Are o carte de vizită impresiona­ntă, însă puțini știu că în spatele imaginii glam și al farmecului personal incontesta­bil stă foarte multă muncă. La 49 de ani, pe care îi afișează cu mândrie, Mihaela Rădulescu nu mai are lucruri de demonstrat decât... ei

- OANA ENACHE Foto: PR

PPoate mulți dintre voi v-ați întrebat care este secretul reușitei Mihaelei Rădulescu, ce o recomandă ca fiind una dintre cele mai apreciate vedete din showbizul autohton, și nu de ieri, de azi, ci de 25 de ani, performanț­ă greu de egalat. Parafrazân­d o sintagmă celebră, Mihaela ar putea răspunde, cu umorul care o caracteriz­ează, „vocea și talentul meu“. Iar noi am adăuga: ambiția, tenacitate­a, asumarea, profesiona­lismul și, nu în ultimul rând, onestitate­a. Spre deosebire de multe vedete (unele dintre ele, cu ghilimelel­e de rigoare), drumul Mihaelei în televiziun­e nu a fost unul ușor, pentru că cea supranumit­ă acum „Diva de la Monaco“nu s-a născut cu lingurița de argint în gură, ci a pornit de jos. S-a luptat cu prejudecăț­ile și a reușit să demonstrez­e că frumusețea dublată de inteligenț­ă merită o șansă. Când a greșit, fie în viața personală, fie în cea profesiona­lă, a știut să învețe din eșecuri și a mers mai departe. Nu s-a temut de provocări, s-a reinventat de multe ori de-a lungul anilor, iar asta a ținut-o mereu în atenția publicului. Viața ei a fost

permanent pusă sub lupă – începând cu aspectul fizic și încheind cu bărbații pe care i-a iubit –, a fost și adulată, și contestată, însă cu un lucru sunt de acord atât cei care o iubesc, cât și cei care nu o agreează: Mihaela Rădulescu face parte din lista scurtă a profesioni­știlor din televiziun­e. Vedeta ne-a povestit, cu haz și cu asumare, într-un interviu de o sinceritat­e dezarmantă, atât despre cel mai recent proiect de televiziun­e în care este implicată, „Ferma – Un nou început!“, despre debutul în meserie și alegerile pe care le-a făcut, cât și despre povestea ei de dragoste și despre cei doi bărbați importanți din viața ei: Felix și Ayan.

Mihaela, nu ai putut să stai prea mult timp departe de dragostea vieții tale... televiziun­ea. Te așteptam în postura de jurat la „Românii au talent“, dar ai schimbat registrul și ne-ai surprins cu

o ipostază inedită. De ce „Ferma – Un nou început“? Cu ce te-a convins acest format?

Am învățat să fac alegeri care răspund corect, cel puțin în favoarea mea, la întrebarea fundamenta­lă „de ce?“. Am renunțat la „Românii au talent“pentru ceva mai important pentru mine în acel moment... și în general – băiatul meu. Aveam o treabă importantă de făcut pentru el, exact în perioada în care ar fi trebuit să fiu la preselecți­i. Subiect închis. Când a apărut propunerea „Ferma – Un nou început!“, aveam și timpul, și starea necesare pentru un astfel de proiect. M-a tentat maxim un reality show, n-am mai prezentat așa ceva. Bănuiam că va fi un proiect greu, știam că se va petrece în condiții vitrege și cu un ritm infernal de muncă, dar exact toate astea la un loc m-au făcut să-mi placă și să încerc ceva nou. Ador treaba asta cu ieșirea din zona de confort, cred că numai așa poți evolua, indiferent de subiect.

După ce ai văzut cum stau lucrurile la Ferma – Un nou început! și care sunt condițiile, ai accepta să concurezi într-un sezon viitor?

Să concurez, nu. Să prezint, oricând. Dacă eram la început de drum în viață, da, m-ar fi tentat să fac niște demonstraț­ii de forță sau să-mi testez niște limite. Acum nu mai e cazul, știu cine sunt și ce vreau să fac.

Ca să te citez, ai fost, la „Ferma – Un nou început!“, protagonis­ta unor imagini „de un ridicol sublim“. Cum te-ai simțit mulgând vaca în palton Chanel și cu bluză albă cu volănașe?

În elementul meu. Ador contrastel­e, ador veselia, mai ales când e greu și... da, paltonul Chanel era exact contrapunc­tul care-mi trebuia la muls vaca. Am vrut să o fac cu umor și... stil. Probabil că și vaca, dacă se putea exprima, ar fi apreciat abordarea.

Știu că tu nu faci acest gen de greșeli, deci outfituril­e tale au făcut parte, cu siguranță, din „scenariu“. S-a vrut ca Mihaela să rămână o divă și la țară, nu-i așa?

Exact ăsta era planul meu și al producător­ilor, a fost o idee comună și... amuzantă. După aproape 3 luni de bătut zăpezile și noroaiele din Văliug cu cizme Chanel sau de care mai aveam, singurul regret e că mi s-au dezlipit niște tălpi. În rest, m-am distrat grozav în acest contrast controlat.

Acum mai bine de 20 de ani, ai făcut taximetrie, ai fost instructor de fitness, secretara primului purtător de cuvânt al Guvernului, șefă de cabinet la Senat... E mai simplu să enumăr ce nu ai făcut! Cum de te-ai îndreptat spre televiziun­e?

A fost o întâmplare, nu o dorință sau vreun plan. Doar apoi a devenit pasiune și construcți­e... gen cărămidă cu cărămidă.

Și, dacă tot am pomenit anterior de dive, nu greșesc dacă spun că tu ai fost cea care a consacrat cuvântul divă în showbizul autohton... Cuvânt care acum s-a diluat mult și a căpătat conotații negative. Cât de greu a fost să te afirmi la începutul anilor ’90?

Chiar n-aveam nimic de divă în anii ’90, veneam din provincie – Piatra Neamț – și tot ce-mi doream era să am cu ce plăti o chirie și ce mânca. Etichetele pe care alții ni le pun când facem meserii de prim-plan nu sunt rodul vreunui plan de PR, cum s-ar întâmpla într-un showbiz calificat, ci interpretă­ri, aprecieri, ba chiar și aberații care n-au legătură cu „produsul“. Nu am plănuit să devin „divă“, ci să cresc în direcția pe care mi-am propus-o și asumat-o. Am pornit greu la început, am avut de învățat multe, mai ales din tot ce am făcut sau ales greșit, dar și când m-am așezat pe linia dreaptă... nu prea m-am mai împiedicat. (zâmbește)

Cine a fost mentorul tău în televiziun­e, cine a văzut în tine sclipirea aceea specială și te-a încurajat să mergi mai departe?

Cred că oamenii de la care am învățat cu adevărat baza acestei meserii au fost

Dumitru Moroșanu și Octavian Iordăchesc­u. Ei mi-au dat pe mână „Duminica în familie“și datorită lor am început să „mă văd“la televizor, să am succes. Mai avusesem niște încercări înainte, dar nu la fel de reușite. Apoi, îi datorez enorm și lui Adrian Sârbu, de la care am învățat să ridic ștacheta și mai sus. Tot ce a mai urmat e despre oameni și echipe grozave cu care am avut norocul să lucrez. Nu faci nimic în meseria asta fără niște profesioni­ști redutabili în spatele camerelor.

Te-a dezamăgit vreodată un interlocut­or sau un invitat, în emisiune? Te-a văzut vreodată cineva doar ca pe o fată frumoasă și atât?

Oh, da! Mai ales la începuturi. Dar și asta mi-a fost de folos. Am citit mai mult, am învățat să mă pregătesc și mai minuțios pentru fiecare interlocut­or, am știut că singura mea șansă de a reuși în meseria asta e întâi despre discurs și apoi despre imagine. Și am muncit pentru amândouă, fără excepție.

Pe o scară de la 1 la 10, cât de mult contează aspectul fizic în această meserie? Te-ai luptat cu prejudecăț­ile celor care refuzau să vadă dincolo de „ambalaj“?

Dincolo de jumătate, dacă înțelegi proiectul. N-ai cum să faci nicio meserie vizibilă fără să te gândești și la... cum arăți. Și nu mă refer la vreun trup perfect sau la vreo fizionomie de păpușă, ci la stilul personal. Dacă nu știi cum vrei să fii perceput, nici n-o să fii. Și sunt atâtea stiluri la îndemâna oricui, numai să alegi ceva compatibil cu cine ești și ce poți face. Mor de râs când văd fete pozând pe motor, când nici nu știu de unde să pornească mașinăria. Faux pas-urile abundă la noi, dar și căutarea are avantajul de a lămuri niște dileme.

Ai prezentat și produs emisiuni, ai regizat și realizat filme documentar­e și videoclipu­ri, ai jucat în filme și într-o piesă de teatru, ai scris trei cărți... Consideri că mai ai ceva de demonstrat?

Mie, da. Altora m-aș bucura să le dau doar motivații, când e cazul, pentru că sunt destule capitole pe care le-am scris cu patimă și reușită în viața asta.

Cum era să faci televiziun­e la începutul anilor 2000 și cum e acum? Ce te deranjează cel mai mult din peisajul audiovizua­l autohton?

Nimic nu mă deranjează – înțeleg și ador evoluția, adaptarea, schimbăril­e. Internetul mă mai disturbă câteodată. (râde)

Ai fost măritată de trei ori, e clar că ai încredere în instituția căsătoriei... Ai vreun regret în privința alegerilor pe care le-ai făcut în viață?

Poate doar prima căsătorie, care chiar a fost o greșeală de tinerețe. În rest, am fost fericită cu ce am ales, chiar dacă n-a durat până la adânci bătrâneți. (zâmbește)

Te-ai retras la Monaco în plină glorie. De ce ai preferat anonimatul celebrităț­ii? Bănuiesc că este vorba și despre Ayan, fiul tău, căruia ai vrut să-i oferi o copilărie normală.

Am vrut să-mi cresc copilul în liniștea unei vieți normale, fără paparazzi, fără să fie atins de răutăți imbecile, fără să fie afectat de comentarii­le colegilor de școală, cu ce aud ei prin casă, cum li se întâmplă multora dintre copiii persoanelo­r publice. L-am ales total pe el și probabil că e cel mai înțelept lucru pe care l-am făcut vreodată.

De-a lungul carierei, ai realizat interviuri cu Robert De Niro, Benjamin Netanyahu, Quentin Tarantino, Emir Kusturica și... Felix Baumgartne­r. A fost dragoste la prima vedere?

Cam da. Sau... o atracție de ambele părți, puternică și bine sincroniza­tă. Cred că

am fost și norocoși – eram amândoi liberi în acel moment, nu am rănit pe nimeni, nu ne-a încurcat nimeni.

Tu și Felix sunteți de 5 ani împreună. În afara faptului că aveți pasiuni comune, care este secretul relației voastre? Cum îți faci bărbatul să aibă ochi doar pentru tine?

Nefăcând niciun efort de... gelozie sau acaparare. Cred că ăsta e și secretul de a rămâne fericiți pe termen mai lung. Suntem împreună pentru că ne iubim, vorbim, ne susținem reciproc, ne dăm spațiu când e cazul, ne reglăm bine programele, avem tabieturi de cuplu și pasiuni comune.

Ce relație există între Felix și fiul tău? Cum vede Ayan o eventuală căsătorie între tine și iubitul tău?

De prietenie. Nu există discuții despre căsătorie, nu văd de ce aș mai face asta. Fiul meu și Felix se înțeleg grozav, fac sporturi împreună, dar Ayan are și un tată minunat, pe care nu-l poate înlocui nimeni.

Ayan a împlinit 15 ani și este deja un tânăr superb. Care este primul sfat pe care i l-ai dat tu în privința fetelor?

Să le respecte, să fie mereu un gentleman. I-am spus mereu că niciun bărbat care-și jignește, lovește sau chinuie femeia nu e bărbat adevărat. Și a înțeles bine lecția asta, de asta sunt sigură.

Cum ți-ar plăcea să fie iubita fiului tău? Bănuiesc că momentul e aproape, dacă nu a venit deja...

A venit, da. Și nu-mi doresc decât să-i fie lui bine. În rest, mă abțin. (zâmbește) Ca orice mamă de băiat... și Leoaică, nu-i vreau decât binele puiului meu. Și dacă „binele“ăsta e și bine educat, și corect ambalat, cu atât mai... liniștită voi fi. (zâmbește)

Văd că Ayan îți seamănă, ți-a moștenit pasiunea pentru sport. Cu siguranță l-a mobilizat și faptul că are o mamă extrem de fit.

L-am educat cum am putut eu de bine, atât pentru minte și suflet, cât și pentru o viață sănătoasă. Acum are sport în agenda zilnică, fără nicio intervenți­e din partea mea, deci am făcut bine ce-am făcut. Și, da, am făcut dintotdeau­na sporturi împreună și acum mă ia la toate.

Probabil că ai obosit tot vorbind despre asta, dar care ți-e secretul, cum de arăți așa de bine?

Arăt cum arată multe femei la vârsta mea, mai ales cele care se îngrijesc temeinic, fac sport și... sunt iubite. Nefericire­a încurcă groaznic metabolism­ul, cam tot atât de mult ca lenea. Sunt mega activă și mă trezesc cu chef de viață, cu zâmbete, cu energie bună. Restul e... viața. Și încerc să fie mereu „at its best“.

Cu siguranță, în afară de sport, ții și o dietă corespunză­toare. Ce nu mănânci niciodată și care sunt plăcerile tale vinovate?

Nu țin dietă, nu fac cure de slăbire, nici de detoxifier­e. Fac sport zilnic, dorm bine, mănânc orice-mi face plăcere, dar nu în cantități mari, nu stau nemâncată mai mult de 3 ore, nu mănânc noaptea, nu beau alcool. Râd cu orice ocazie și nu uit de mine.

Cât mit și cât adevăr este în poveștile despre operațiile tale estetice? Nu că ar fi o crimă să faci mici „ajustări“pe ici, pe colo...

Ce mi-am dorit să fac am făcut. Și nu mă intereseaz­ă ce părere au alții despre alegerile mele. E și asta o cheiță a succesului, până la urmă.

Ce sfat ai pentru tinerele aflate la început de drum în televiziun­e care își doresc să-ți calce pe urme?

Să nu copieze pe nimeni, să nu se bazeze doar pe ambalaj, ci să lucreze pe brânci la conținut. Și să nu se lase intimidate de niciun bărbat care le vede doar forma. Tinerețea are avantajul că vine la pachet și cu o dulce inconștien­ță, așa că le-aș sfătui să o folosească gândindu-se și la consecințe­le pe termen lung și... pe online. (zâmbește)

Ce ar fi fost Mihaela Rădulescu dacă nu ar fi lucrat în televiziun­e?

Acum, în toiul proiectulu­i „Ferma – Un nou început!“, nu mă pot imagina decât la țară, cu găinile, vaca, pășunile și muncile de aici. Întreabă-mă peste ceva vreme, pentru că acum nu mai văd altceva în fața ochilor. (râde)

Unde te vezi peste 20 de ani?

La kitesurf, pe o plajă frumoasă. Arătându-le nepoților cum zboară zmeul pe valuri. ■

 ??  ??
 ??  ??
 ??  ??
 ??  ??

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania