Ècimu aniversari de l’acordu cunfraternu tra ë due citae, Mùnegu e Lucciana
Luì Notari ünt’üna nota d’a so’ « Legenda de Santa Devota », prima obra literària ün lenga munegasca püblicà ün , scrivëva che « a maraviyusa belëssa d’u nostru paise è üntrega sulu qandu, per tempu lìmpidu, se vede ünlà u prufilu scàiji imateriale d’a verda Cyrnos, cun ë çime, carche vota nevuse, d’ë soe bele muntagne ». Ma ben ciü ch’ün « ponte fau da ru celu seren » sun antiche stache prun forte che, da ciü de mila sete çentu ani, ünìsciun Mùnegu e a Còrsega : üna marina lìgura cumüna, ün meme passau genuese, due lenghe pròssime d’a stëssa urìgine ma, suvratütu, üna stëssa patruna, Santa Devota. Segundu a tradiçiùn, Devota, zùvena cristiana nasciüa a Querci, fraçiùn d’a cumüna de Lucciana (Còrsega Àuta), è stà martirizà d’u tempu de l’imperatù Dioclétien da u prefetu Barbarus che guvernava ün achëli tempi a Còrsega, ünt’ i ani -. A barca che traspurtava u so corpu versu l’Àfrica, ghidà da üna curumba ünt’a tempesta, è vegnüa a s’arenà sci’a grava d’u valùn d’ë Gaumate, a u fundu d’u portu de Mùnegu. U so corpu è stau suterrau ünt’a picina capela che custegiava üna rayana. Se dije che i frati d’achësta geijëta, cuma nun cunuscëvun u nume de sta zùvena martirizà, l’an ciamà « Dei Vota », dedicà a Diu. Achësta devuçiùn e fervù per a stëssa santa sun a l’urìgine de l’üniùn tra ë due cumüne. Cuscì, dèij’ani fà è stau ratificau l’acordu cunfraternu Mùnegu e Lucciana. U de setembre d’u , i dui Meri, Georges Marsan e José Galletti se sun giürai de mantegne stache pertinace tra ë due citae.
« È üna cumüniùn de fede e de coe che ne staca cun i Còrseghi », à ditu u Mera de Mùnegu ünt’ün discursu a u mumentu de l’inaugüraçiùn d’a diga d’u portu de Mùnegu, d’a ciùngiu de l’auditori Rainiè III, batezà « Diga Lucciana ». Ün Còrsega, a prima pèira d’u Müseu Archeulògicu de Mariana numau « Prìncipu Rainiè III » è stà pusà u de setembre d’u da u Prìncipu Albertu II. Achëstu Müseu gh’à per vucaçiùn de preservà i vestigi descrüverti sci’u situ per ciü d’ün mezu sèculu de reçerca.
Da primu, u d’ u mese de San Giuane d’u , u Prìncipu Rainiè III acumpagnau d’u Prìncipu Albertu, cun l’ucasiùn d’a so’ vìjita ün Còrsega per u dissetieme çentenari d’u martiri de Santa Devota, à ufertu â gèija d’a « Canònica » üna briusa stàtua ün brunzu che representa a Santa sciü d’üna barca. Dèij’ ani dopu, u Prìncipu Albertu II e a Principessa Charlene an fau turna u peregrinage ün memòria de Santa Devota. A Famiya principesca à participau â messa poei â prufescia a u viru d’a gèija d’a Canònica cun l’Arcicunfreria d’a Misericòrdia e i peregrìn de Mùnegu. De frëscu, u dèije de San Giuane, i dui Meri àn participau â celebraçiùn d’i noeve çentu ani d’a cunsecraçiùn d’a « Canònica » a Lucciana.
Per festà achëstu dècimu aniversari, tante manifestaçiue sun previste d’a Meria de Mùnegu.