Fiecare rol are importanța pe care i-o dai tu
Lamia înseamnă în greaca veche „strălucitor“. Histrionică, sensibilă și puternică în același timp, Lamia Beligan și-a croit propriul drum în teatrul românesc, deși este fiica unui actor de legendă, Radu Beligan. A strălucit în roluri mari și mici. A fost Mașa, Osan, Farida, Tatiana, Lucie, Marta, iar acum este Vivien Leigh. Mereu ea, mereu alta.
Am văzut-o de curând în one-woman show-ul „Vivien Leigh – ultima conferință de presă“, un spectacol complet și complex, cu decupaje dificile, în care Lamia dă măsura întregului ei talent, la maturitate.
Am mai văzut asemenea spectacole cu Dina Cocea, Leopoldina Bălănuță, Gina Patrichi și Olga Tudorache. Cred că Lamia completează seria marilor nume ale teatrului românesc și această provocare ne-o arată întreagă, dedicată și ne reamintește ce înseamnă să fii artist și nu vedetă, atât pe scenă, cât și în viață.
Este actorul un însingurat, preocupat doar de arta sa?
Nu, nu cred că actorul este un însingurat preocupat doar de arta sa. Actorul trebuie să fie conectat la viață, în toată complexitatea și diversitatea ei, la celelalte arte, în special la muzică, la natură, la lumea în care trăiește și care este în continuă schimbare, la durerile și nevoile lumii contemporane. El trebuie să fie curios, empatic și sensibil la tot ce-l înconjoară, pentru a fi inspirat și adevărat pe scenă. Teatrul oglindește lumea.
Cât influențează preocupările părinților alegerea viitoarei profesii de către un copil?
Preocupările părinților influențează de cele mai multe ori gusturile copilului și alegerile pe care acesta le face în devenirea sa. Copiii sunt mimetici, iar părinții sunt primele lor modele în viață. În ce mă privește, sunt ceea ce italienii ar numi „una figlia d’arte“. Mama a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bruxelles și a jucat în Belgia și în Franța până l-a întâlnit pe tata și s-a stabilit în România. Despre tatăl meu presupun că ați auzit. Mică fiind, ai mei mă luau cu ei în toate turneele Teatrului de Comedie. Când începea spectacolul, mă ghemuiam lângă scaunul sufleorului și așteptam cu sufletul la gură să se producă miracolul. Am trăit în această atmosferă și am venit spre teatru în chipul cel mai firesc cu putință.
Care sunt beneficiile și dezavantajele de fiică a unei mari personalități?
Faptul că am avut un tată cu un asemenea nume m-a determinat să vreau, foarte de timpuriu, să-mi construiesc un prenume. Și, cu determinarea și ambiția care mă caracterizează, am reușit. Avantajul în faptul de a mă fi născut într-o familie de artiști a fost ace-