Fă-ți cinste ție și casei tale!
Ridic vocea și spun lucruri pe care mai târziu le voi regreta. Supărarea mă orbește și bunul-simț, regulile, bunele maniere dispar, iar eu rămân doar cu furia mea în fața celorlalți. Mai târziu, plâng pentru că nu mă recunosc în persoana care a declanșat cearta și știu prea bine că ar fi trebuit să fiu mai cumpătată, să îmi fi mărturisit nemulțumirile mai cu tact. Săptămânile trec, acuzele îmi răsună încă în urechi și sufăr pentru că știu că acest conflict apasă cel mai greu asupra soțului meu, prins la mijloc între cea pe care o iubește și cei cu care a crescut. Mă gândesc la bunica mea, care nu m-ar fi lăsat niciodată să rănesc alte persoane cu prețul adevărului meu.
Astfel, descopăr pe propria piele că cele mai dure conflicte sunt acelea cu familia noastră, conflicte ce aduc cu sine cele mai intense supărări și cele mai mari regrete. Cu amintirea încă vie a cuvintelor tăioase pe care le-am spus, reînvăț că bunele maniere sunt, înainte de toate, despre a cultiva armonia și înțelegerea în relațiile cu cei din jur, nu despre utilizarea furculiței corecte sau cine salută primul. Iar pentru a aplana conflictul, pașii îi știu deja, nu trebuie decât să îi repet și să îmi dau voie să accept că am greșit.
DISCUTĂ PROBLEMELE PERSONALE ÎN CERC RESTRÂNS
Dacă avem o nemulțumire legată de una dintre rudele noastre, cel mai elegant este să discutăm direct cu acea persoană, fără a face din acest lucru o „afacere de familie“. O discuție în doi nu pune presiune asupra celorlalți să ia partea cuiva și nici nu antrenează eventuale animozități pe care restul familiei le-ar putea avea. O conversație tête-à-tête ne poate oferi acel spațiu sigur în care să spunem cu calm ce ne deranjează, fără a fi judecați de prea mulți ochi.
Odată ce ai cerut iertare, dă-ți voie să uiți toate detaliile conflictului. Bunica îmi spunea adesea că o persoană manierată nu trăiește în trecut, aducându-le celorlalți aminte ce au spus sau cum au reacționat. Acordă-ți atât ție, cât și celorlalți din familie o a doua șansă.
FĂ CINSTE CASEI TALE
Mama îmi repetă adesea cât de important este să fac cinste casei mele indiferent cine îi calcă pragul. Multă vreme nu i-am dat atenție, apoi, odată cu primele conflicte trăite în familie, mi-am dat seama că se referea la deschiderea și bună-cuviința cu care îi primești în casa ta pe cei cu care ai avut o neînțelegere. Fă cinste casei tale și fă-i să se simtă bineveniți chiar și pe acei membri ai familiei care nu sunt de acord cu tine sau cu care ai avut un schimb de vorbe dure.