Q&A sănătate
La un control de rutină, mi-au descoperit fibrilație atrială. Am înțeles că este un diagnostic destul de grav. Ce analize îmi mai recomandați? (Elena, e-mail)
Aritmiile includ toate tulburările de ritm cardiac, iar fibrilația atrială este cel mai des întâlnit tip de aritmie. Dacă simțiți că inima bate prea repede sau neregulat, este posibil să suferiți de fibrilație atrială. Aceasta este o cauză de deces, fiind asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral (aproximativ 40% din accidentele vasculare cerebrale sunt produse de fibrilația atrială), insuficiență cardiacă și chiar moarte prematură. Dacă manifestați simptome precum palpitații, oboseală excesivă, lipsă de aer, este posibil să vă confruntați cu această afecțiune. Chiar și în cadrul unui consult uzual, medicul de familie poate detecta neregularități ale ritmului cardiac, însă diagnosticul de fibrilație atrială este confirmat numai cu ajutorul electro cardiograme i( o investiga țieprin care se înregistrează sau chiar se monitorizează activitatea electrică a inimii) și ecografiei cardiace, pentru vizualizarea oricăror anomalii la nivelul structurii inimii care produc fibrilația atrială.
Mama mea a făcut un AVC. I s-a descoperit un cheag de sânge în zona gâtului. Se poate dizolva acesta prin tratament? (Luminița, e-mail)
Simptomatologia este diferită în funcție de artera afectată, localizarea, precum și gradul de stenoză. Se pot utiliza tehnici endovasculare de recanalizare arterială (reperfuzarea vasului de sânge) precum tromboliza medicamentoasă intraarterială și trombectomia mecanică, în cazul căreia sunt utilizate dispozitive de extracție a trombului. Gradul de îngustare a vasului determină conduite terapeutice diferite: tratament medicamentos sau intervenție chirurgicală pentru scoaterea plăcii de aterom, angioplastie și lărgirea și introducerea unui tub (stent) la nivelul zonei de stenoză cu menținerea deschisă a acesteia.
Am pulsul constant între 50 și 52. Care pot fi cauzele și care sunt pericolele? (Andreea, București)
Pulsul sau ritmul cardiac normal este de 60100 de bătăi pe minut. Variația pulsului este normală pe parcursul zilei, în funcție de vârstă (ritmul este mai lent odată cu înaintarea în vârstă), dar și de la o persoană la alta. Ritmul cardiac scăzut, cu o valoare constantă sub 60 de bătăi pe minut, poate fi diagnosticat ca bradicardie. Bradicardia poate fi congenitală, constituțională
(la sportivi) sau poate apărea pe fondul unor afecțiuni cardiovascu-
Cea mai frecventă cauză este depunerea de grăsimi și colesterol pe peretele intern al arterelor, dar poate fi și o cauză cardioembolică (fibrilație atrială, endocardită, infarct de miocard), determinând îngustarea parțială sau totală a vasului de sânge. O altă cauză importantă este o anomalie a coagulării sângelui lare, dar poate să scadă și din cauza unui dezechilibru la nivelul electroliților, în caz de deshidratare puternică, hipotiroidie, apnee în somn, malnutriție sau supradoze medicamentoase. Pulsul scăzut nu indică în mod necesar o boală de inimă, important este să fie ținut sub control în cazul în care se asociază cu o afecțiune și să apelați la medic dacă este însoțit de simptome precum stare de leșin, amețeală și greutate în respirație.
Care sunt cauzele unui accident vascular cerebral ischemic? (Diana, Arad)
dată de activarea excesivă a coagulării sau de inhibarea mecanismelor anticoagulante, ce poatet duce la apariția cheagurilor. Factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral sunt: sedentarismul, dietele dezechilibrate, obezitatea, hiper-colesterolemia, consumul de tutun și alcool, diabetul zaharat, hipertensiunea.
Durerile, amorțelile și furnicăturile în degetele mâinilor care apar în timpul somnului pot fi de la inimă, de la circulația periferică sau din cauza unor nervi? (Carina, e-mail)
Senzațiile de amorțeală, furnicături sau arsuri ce pot fi resimțite la orice nivel al corpului, dar mai frecvent în zona mâinilor sau picioarelor pot avea nenumărate cauze. Deseori resimțim „ace“când stăm picior peste picior prea mult timp sau dormim pe un braț. Această senzație apare în momentul în care există o presiune susținută asupra nervului, ce cauzează o reducerea fluxului des ângel a acest nivel, sentiment ce dispare rapid la decompresia nervului. Parestezia cronică este adesea un semn al unei probleme medicale. Cauzele sunt multiple și complexe, tulburări ale sistemului nervos central, cum ar fi accidentul vascular cerebral și atacurile ischemice tranzitorii, scleroza multiplă, mielita, tumori sau tulburări ale sistemului nervos periferic, sindromul de tunel carpian, polineuropatie (frecventă la diabetici), deficitul de anumite vitamine, în special B12. Examinarea fizică, testele de laborator și paraclinice sunt esențiale pentru diagnostic și tratament. Un rol important în diagnostic a rea corectă oare ele c tron eu ro grafia, care evidențiază viteza de conducere motorie și senzitivă a nervului.