Explorator
Fiecare om vine de acasă cu o poveste mai mult sau mai puțin conștientă despre relația lui cu banii, un scenariu psihologic compus din ceea ce ne spuneau adulții care ne-au crescut, din ceea ce am văzut la acești adulți și din ceea ce am ajuns să credem noi înșine despre bani. Cel mai fascinant pentru mintea mea de psiholog clinician este că, indiferent de categoria din care am face parte – oameni cu o situație nanciară prosperă sau oameni cu circumstanțe mai modeste –, relația tuturor cu banii este de nită de neîndestulare.
Prin prisma muncii mele, am descoperit trei mituri toxice: Temerea cea mai mare a oamenilor este că banii
nu sunt su cienți. Acest mit este format din credințe de genul „nu poate avea toată lumea bani, cineva mereu rămâne fără...“, „sunt prea mulți oameni pe planetă și prea puține resurse, mâncarea este insu cientă, apa este insu cientă și banii sunt insu cienți“. Acest „niciodată nimic nu este su cient“devine în timp rațiunea noastră pentru toate excesele în care ne implicăm – afundarea obsesivă în muncă, lucru ce automat atrage neglijarea relațiilor, ignorarea adevăratelor valori în viață și, desigur, implicarea într-o serie de comportamente de care nu suntem deloc mândri. Odată ce ne de nim lumea ca ind de citară, întreaga noastră raportare față de viață (tot ceea ce gândim, simțim sau facem) devine un efort exagerat de a supracompensa și a diminua frica menținută vie de convingerea toxică și ireversibilă că banii nu sunt su cienți.
Al doilea mare mit este de nit de credința că
mai mult înseamnă mai bine. Cu alte cuvinte, mai mult din orice este mai bine decât ceea ce avem. Această convingere este și reacția automată la mitul anterior, conform căruia nimic nu este su cient, dar tot aici se a ă și rădăcina competitivității fără rost, a lăcomiei și a lipsei de grijă față de ceilalți semeni ai noștri. În timp, viața noastră se transformă într-o cursă nebună fără învingători. Pentru că vrei mereu mai mult și mai mult, iar în timp, valoarea ta ajunge să e cântărită în funcție de succesul nanciar și de rezultatele extreme. Dorința obsesivă pentru mai mult este și forța care ne instigă la violență, corupție și exploatarea celorlalți oameni.
Iar al treilea mare neadevăr, care din punctul meu de vedere este cel mai nociv, vine cu mesajul că asta este, nu ai ce să faci. Te-ai născut într-o familie săracă și așa vei muri. Părinții tăi nu au bani, tu nu ai bani și nici copiii tăi nu vor avea bani. Din multe puncte de vedere, acesta este sunetul ucigător al resemnării și al renunțării. O asemenea convingere ne paralizează, ne lasă fără vlagă și speranță și ne transformă în niște oameni cinici. Prin urmare, încetăm să ne mai cultivăm abilitățile și deprinderile în scopul de a ne asuma destinul și a face ceva pentru viitorul nostru și al copiilor noștri.
Clienților mei le spun următoarele despre bani: „Banii sunt ca apa, trebuie să curgă, să circule; banii trebuie apreciați și respectați; iar acei oameni care au o relație sănătoasă cu banii (au resurse su ciente și își permit să se bucure de ele) sunt exact aceiași care apreciază ce au, sunt recunoscători pentru ce dobândesc, astfel simțind că au su cient și ind dispuși să e generoși. Ți se oferă șansa de-a simți că ai su cienți bani atunci când ești dispus să-i împarți cu cei dragi și cu cei a ați în di cultate.
Asta, deoarece banii nu sunt ai mei, nu sunt ai tăi, banii sunt ai nimănui și ai tuturor“.