PLANTE MEDICINALE: KIWI
Exotic, unic, seducător
Spre deosebire de alți arbuști și pomi cu fructe, kiwi (Actinidia deliciosa) are o poveste mult mai recentă, însă deosebit de interesantă. Provine din sudul Chinei, unde fructului i se spunea yang tao („piersică însorită“) sau mihou tao („piersica macacului“) sau agrișă. De altfel, chinezii încă îl consideră fructul lor național, chiar dacă acum e considerat un fruct neozeelandez. Kiwi a ajuns cunoscut de lumea occidentală abia la începutul secolului XX, când a fost „furat“chinezilor de către neozeelandezi. După ce misionara Isabel Frasier a vizitat China, în 1904, a dus kiwi în Noua Zeelandă. Semințe de kiwi au fost plantate acolo pentru prima dată de către Alexander Allison, horticultor din Wanganui, în 1906, iar primele fructe au fost culese în 1910. Prima livrare de kiwi (13 tone) a fost exportată din Noua Zeelandă în Anglia în anul 1952. O firmă care ambala fructe din Auckland a numit acest fruct melonette, în 1958, dar, din cauză că taxele pentru pepeni erau foarte mari, i-au zis apoi kiwi (un cuvânt maori), pentru că seamănă oarecum cu pasărea neozeelandeză kiwi. Primele 100 de cutii cu kiwi le-au exportat în California, în același an, iar în 1970 californienii obțineau primele recolte proprii.
Planta kiwi este decorativă, dar nu e ușor de cultivat. Are nevoie de foarte multă apă, însă nu suportă băltirea, deci se udă doar după ce solul de la bază este din nou uscat. E sensibilă la îngrășământ. Planta
Unul dintre cele mai benefice fructe exotice este, desigur, kiwi. Nu e deloc de mirare că acest fruct a ajuns extrem de popular în întreaga lume, inclusiv la noi, fiind foarte apreciat pentru calitățile sale
femelă face fructe, dar are nevoie de o plantă mascul pentru a a-i fecunda florile.
Fructul kiwi nu este unul obișnuit, nici ca înfățișare, nici ca proprietăți nutriționale. Verdele său încântă ochiul, iar aroma sa îl face preferatul tuturor. Îl întâlnim în salatele de fructe, alături de cereale, în deserturi și smoothies. De obicei, se consumă crud, pentru că o anumită enzimă conținută de el (actinidaina, similară cu papaina din papaya) descompune rapid proteinele lactate. E un bun agent de frăgezire a cărnii, fiind folosit alături de carne friptă și curry.
Calitățile sale medicinale au fost și ele apreciate încă din vechime. Conține multă vitamina C, deci are efect antioxidant, este o importantă sursă de fibre, conține serotonină, care ajută la reglarea somnulu. Ajută digestia, conține minerale și folați și, fiind alcalin, contrabalansează efectul alimentelor acide pe care le consumăm, iar prin reglarea pH-ului în organism ne ajută să avem o piele mai frumoasă, cu un aspect sănătos și tânăr.