FEERIE PRINTRE ZGÂRIE-NORI

Nu­mai ci­ne nu cau­tă nu gă­sește! Chiar și ce­le mai mari aglo­me­rări ur­ba­ne as­cund, nu o da­tă, oa­ze de ver­de, li­niște și frumos. Cu puți­nă răb­da­re, se ivește aproa­pe întot­de­au­na oca­zia de a trăi mo­men­te sur­prin­ză­toa­re…

Gradina Mea de Vis - - Sumar -

Malaezia. Kua­la Lum­pur. Oraș cos­mo­po­lit, ar­hi­tec­tu­ră mo­der­nă, zgârie-nori ameți­tori, bu­le­var­de lar­gi, ve­ge­tație exo­ti­că… în con­trast cu zo­ne pau­pe­re și oa­meni ca­re trăi­esc pe stră­zi, vând în tim­pul zi­lei nuci de co­cos și fruc­te tu­riști­lor, își aștern cu­tii de car­ton pe tro­tuar pen­tru a-și fa­ce cul­cuș pen­tru noap­te și su­pra­vi­ețu­i­esc cu o dem­ni­ta­te apar­te într-o lu­me în ca­re cla­se­le so­cia­le sunt încă foar­te adânc înră­dă­ci­na­te în co­nști­i­nța co­lec­ti­vă. O ța­ră mu­sul­ma­nă foar­te des­chi­să că­tre pro­gres. Fe­te­le merg la școa­lă, fe­mei­le, chiar și ce­le tre­cu­te de pri­ma ti­ne­rețe, merg la ser­vi­ciu și au fun­cții de con­du­ce­re, hi­ja­bul (bas­maua pur­ta­tă pen­tru a aco­peri pă­rul fa­ce par­te din­tre ri­go­ri­le re­li­gi­oa­se în mul­te țări mu­sul­ma­ne) se asor­te­a­ză fi­resc cu je­a­nșii, iar scu­te­re­le vâjâie pe stră­zi pre­cum și­ru­ri­le den­se de fur­nici într-un imens fur­ni­car. Es­te rit­mul

fas­ci­nant al unei me­tro­po­le mo­der­ne. Du­pă atât be­ton și sti­clă no­uă ne e dor de ver­de. Altul de­cât pal­mi­e­rii de-a lun­gul bu­le­var­de­lor și Bo­u­gain­vil­lea de pe gar­duri.

Am aflat că hi­bis­cu­sul es­te floa­rea nați­o­na­lă a Ma­la­e­zi­ei și ple­căm în cău­ta­rea ei… Po­ves­tea ni s-a pă­rut in­te­re­san­tă: du­pă ce a obți­nut in­de­pen­de­nța în 1957, tână­ra nați­u­ne a si­mțit ne­voia unei flori ca­re să îi re­pre­zin­te iden­ti­ta­tea. În fi­na­lă au ră­mas tran­da­fi­rul, ylang ylang, ia­so­mia, lo­tu­sul, hi­bis­cu­sul, fran­gi­pani și bun­ga tan­jung. Coas­ta de est a vo­tat pen­tru tran­da­fir, în timp ce coas­ta de vest a încli­nat că­tre ia­so­mie. De­li­be­ra­rea a fost lun­gă și, până la ur­mă, ca în ori­ce po­ves­te cu tâlc, a câști­gat a treia: Hi­bis­cus ro­sa-si­nen­sis. Din mo­ti­ve foar­te prag­ma­ti­ce: înflo­rește tot tim­pul anu­lui cu flori mari si spec­ta­cu­loa­se într-o va­ri­e­ta­te in­fin­tă de cu­lori, es­te om­ni­pre­zent în zo­ne­le ru­ra­le, n-are ne­voie de îngri­ji­re spe­cia­lă și es­te o preți­oa­să plan­tă me­di­ci­na­lă. Am por­nit pe ur­me­le aces­tei fru­moa­se flori ca­re pen­tru noi es­te „exo­ti­că“și, din parc în parc, din gră­di­nă în gră­di­nă, am ajuns într-o imen­să re­zer­vație ca­re ne-a atras prin­tr-un anu­nț cu li­te­re de-o șchi­oa­pă: „But­ter­fly Park“! Am ui­tat in­stan­ta­neu mo­bi­lul inițial și am in­trat… într-o altă lu­me! Tre­când prin­tr-o per­dea de va­pori de apă, ne-am tre­zit în ța­ra lui Tin­ker­bell. În pri­mul mo­ment pă­rea o gră­di­nă obișnu­i­tă, cu flori di­ver­se, mul­ti­co­lo­re și frumos mi­ro­si­toa­re… până când pe­ta­le s-au des­prins și au înce­put să plu­te­as­că într-un dans ameți­tor în ju­rul nos­tru. Ari­pi co­lo­ra­te și pic­ta­te în ce­le mai fan­te­zis­te cu­lori și mo­de­le! Com­bi­nații ca­re în alt con­text ar pu­tea pă­rea la li­mi­ta kit­sch-ului sunt aici splen­di­de. Flu­tu­rii nu au fri­că de oa­meni, zboa­ră în ju­rul nos­tru, se așa­ză pe brațe, pe cap, pe apa­ra­tul de fo­to­gra­fiat, sunt atrași de par­fu­mul doam­ne­lor pe ca­re le cred flori. Când

ate­ri­ze­a­ză, stau mai întâi cu ari­pi­le strânse, par­că în aler­tă, ga­ta să-și ia zbo­rul la cea mai mi­că ame­ni­nța­re. Dar când se re­la­xe­a­ză… nu o da­tă ni s-a oprit res­pi­rația de sur­pri­ză și ui­mi­re!

Flo­ri­le co­lo­ra­te sunt un fun­dal per­fect pen­tru ba­le­tul ine­ga­la­bil fă­cut de su­te de dan­sa­tori ce plu­tesc de la un pis­til la altul. Sunt așa de mu­lți și de aproa­pe, atât de fru­moși, încât îmi vi­ne să-i ating ca să mă con­ving ca sunt ade­vă­rați... și în ul­ti­mul mo­ment îmi re­trag mâna ca ar­să!

Mi-am adus amin­te de învăță­tu­ri­le din co­pi­lă­rie, când pă­ri­nții mi-au ex­pli­cat cât de gin­gașe sunt aces­te ari­pi aco­pe­ri­te cu sol­zișori fini ca un praf de zâne. Ori­ce atin­ge­re le poa­te stri­ca or­di­nea și flu­tu­rii nu mai pot zbu­ra. De­vin vul­ne­ra­bi­li și viața lor, și așa foar­te scur­tă, se scur­te­a­ză și mai mult. Nu știu da­că e ade­vă­rat sau a fost nu­mai o po­ves­te me­ni­tă să-mi tre­ze­as­că res­pec­tul față de aces­te făp­turi fra­gi­le, dar a fun­cți­o­nat. Până în zi­ua de azi și de acum înco­lo.

Plim­bându-ne pe alei, ne-am lă­sat îmbă­tați de fe­e­ria din ju­rul nos­tru și am ui­tat com­plet de sco­pul inițial al pe­ri­plu­lui din acea zi. Hi­bis­cus ave­am să gă­sim din plin în săp­tă­mâni­le ur­mă­toa­re și ave­am să înțe­le­gem de ce floa­rea sa a fost ale­a­să ca sim­bol nați­o­nal. Es­te pes­te tot în gră­dini, în fața ca­se­lor, for­mând gar­duri vii sau pâlcuri pe „mai­dan“. Sunt om­ni­pre­zen­te, ca la noi mușca­te­le!

Epi­log: astă-pri­mă­va­ră am cum­pă­rat mai mul­te pli­curi cu se­mi­nțe de flori ca­re atrag fluturi. Nu atât de exo­tici ca cei din Malaezia, dar, de câte ori ză­resc câte unul, îmi zboa­ră gândul că­tre me­le­a­guri înde­păr­ta­te și mi se fa­ce dor de du­că...

Flu­tu­rii nu au fri­că de oa­meni, zboa­ră în ju­rul nos­tru, se așa­ză pe brațe, pe cap, pe apa­ra­tul de fo­to­gra­fiat…

„Hi­bis­cus ro­sa-si­nen­sis“– hi­bis­cus sau, cum i se spu­ne nu se știe de ce pe la noi, „tran­da­fir ja­po­nez“. Cu­lo­ri­le și nua­nțe­le în ca­re înflo­rește sunt in­fi­ni­te. Impo­si­bil de ho­tă­rât ca­re es­te mai fru­moa­să

1 Un flu­tu­re ce par­că stă la pândă ca să fie pri­mul ca­re să se de­lec­te­ze cu nec­ta­rul unui bo­boc de hi­bis­cus ca­re va înflori cu­rând 2 Struc­tu­ra de­li­ca­tă și com­pli­ca­tă a pis­ti­lu­lui poa­te fi su­bi­ec­tul unui eseu apar­te 3 Tro­go­nop­te­ra broo­ki­nia­na se nu­mește acest flu­tu­re frumos 4 Con­cu­re­nțăma­re între fru­mu­sețea flo­rii de Ixo­ra și cea a de­sig­nu­lui de pe ari­pi3

4 5 He­bo­moia glau­cip­pe 6 Fa­mi­lia „co­zi­lor de rându­ni­că“cu­prin­de pes­te 500 de spe­cii 7 Ti­ru­ma­la sep­ten­tri­o­nis 8 Pri­o­ne­ris phi­lo­no­me9 Appias Ne­ro10 Eu­plo­ea mul­ci­ber

1

2

10

5

6

8

7

9

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.