CÂT SUNTEM DE FERICIŢI?

National Geographic Romania - - Singapore - TEXT: OANA IVAN

An­tro­po­log de me­se­rie fi­ind, îmi su­flec mâne­ci­le te­mei­nic, mă uit pes­te ci­fre și son­da­je, ci­tesc di­ver­se stu­dii și par­că pen­tru pri­ma da­tă în viața mea pro­fe­si­o­na­lă nu prea știu cum să le in­ter­pre­tez. Le su­cesc, le pun în re­lație cu di­fe­riți fac­tori și cer­ce­tări ști­i­nți­fi­ce. Dar par­că nu fac clic, nu îmi ofe­ră o ex­pli­cație per­ti­nen­tă des­pre cât de fe­ri­ciți suntem noi ca po­por. Să fie oa­re pen­tru că fe­ri­ci­rea e un con­cept prea su­bi­ec­tiv, ca­re îți sca­pă când vrei să-l apuci de-un fir și să-l ana­li­ze­zi cu min­tea cer­ce­tă­to­ru­lui de ști­i­nțe so­cia­le?

Con­form Ra­por­tu­lui Mon­dial al Fericirii, anul aces­ta Ro­mânia a ajuns pe lo­cul 57 în to­pul ce­lor mai fericite țări din lume, în ur­ca­re cu 14 po­ziții față de anul tre­cut. Po­tri­vit cri­te­ri­i­lor Gal­lup, deți­nem componentele

fericirii în pro­cen­te­le din ilus­tra­ţi­i­le ală­tu­ra­te. Într-o in­ter­pre­ta­re sim­plis­tă, stăm bi­nișor la ca­pi­to­lul re­la­ţii so­cia­le, în timp ce la cei­lal­ţi pa­tru fac­tori șchi­o­pă­tăm. Însă cla­sa­men­tul fo­lo­sește alte nor­me ale fericirii de­cât cele de­fi­ni­te de ro­mâni. Son­da­jul IRES co­man­dat de Di­gi în ne ara­tă ca­re sunt, de fapt, pa­ra­me­trii pe ca­re noi, ro­mânii, îi luăm în con­si­de­ra­re atunci când ne au­to­e­va­luăm ni­ve­lul de fe­ri­ci­re: familie , să­nă­ta­te , ca­să , re­li­gie , loc de mun­că . Son­da­jul mai re­le­vă și mo­ti­ve­le de îngri­jo­ra­re și te­meri ale ro­mâni­lor: co­rup­ţia , sta­rea dru­mu­ri­lor , sis­te­mul sa­ni­tar .

So­ci­o­lo­gul Bog­dan Voi­cu de la Aca­de­mia Ro­mână, Insti­tu­tul de cer­ce­ta­re a ca­li­tă­ţii vi­e­ţii, ara­tă într-un eseu des­pre fe­ri­ci­re că, în ul­ti­mii ani, sa­tis­fac­ţia și fe­ri­ci­rea la ro­mâni au cu­nos­cut un trend ușor as­cen­dent, de­o­se­bit de sta­bil, cu pu­ţi­ne os­ci­la­ţii și că ro­mânii se de­cla­ră mai de­gra­bă fericiţi de­cât ne­fe­ri­ci­ţi în pro­por­ţie de - . Deși sunt foar­te di­fe­ri­ţi în ce­ea ce pri­vește for­ma­rea so­cio-pro­fe­si­o­na­lă, ni­vel de edu­ca­ţie, aștep­tări și ex­pe­ri­en­ţe de via­ţă, răs­pun­su­ri­le ro­mâni­lor din di­ver­se păr­ţi ale ţă­rii con­fir­mă fap­tul că fa­mi­lia, să­nă­ta­tea și co­rup­ţia sunt sur­se­le prin­ci­pa­le ale fericirii/ ne­fe­ri­ci­rii în Ro­mânia.

Pes­ca­rul Con­stan­tin de de ani din­tr-un sat din Del­ta Du­nă­rii fa­ce ce-i pla­ce cel mai mult în via­ţă: pes­cu­i­ește, are gri­jă de vi­te sau ga­lo­pe­a­ză pe ca­lul său nă­ră­vaș. Dar se sim­te ne­fe­ri­cit pen­tru că fa­mi­lia sa nu îl sus­ţi­ne și e sin­gur. Chiar da­că ar avea o familie cum își do­rește, tot n-ar pu­tea fi fe­ri­cit pen­tru că „ni­meni nu poa­te fi fe­ri­cit în Ro­mânia pe cin­sti­te; nu­mai cei ca­re fu­ră, pă­că­lesc și mint sunt fericiţi. Co­rup­ţia e prea ma­re să po­ţi fi fe­ri­cit”.

Ioa­na din Ţa­ra Oașu­lui are de ani și trăi­ește în străi­nă­ta­te de vreo ani, dar vi­ne în fi­e­ca­re an în Ro­mânia „pen­tru că aici e ca­sa mea, aici sunt ră­dă­ci­ni­le, nu po­ţi să trăi­ești fă­ră ele”; deși pă­rin­ţii ei au mă­ri­tat-o for­ţat și so­ţul ei a bă­tut-o cu pa­rul în pri­ma zi de căs­ni­cie și apoi de mai mul­te ori până a di­vor­ţat, Ioa­na sim­te că doar în sa­tul ei na­tal, ală­turi de familie, poa­te să-și gă­se­as­că fe­ri­ci­rea.

Tu­dor, de ani, din Cluj-Na­po­ca are pro­pri­ul ca­bi­net de sto­ma­to­lo­gie, doi co­pii și o ca­să în con­struc­ţie: „Nu mă pot plânge, am o familie fru­moa­să, suntem to­ţi să­nă­toși, fa­cem va­can­ţe fru­moa­se; când sunt ner­vos, sun pe vreun pri­e­ten, ur­lu, mă des­carc de ener­gia ne­ga­ti­vă și apoi o iau de la ca­păt. Sta­tul îmi pro­du­ce cel mai ma­re stres pen­tru că nu știu când îmi mai vi­ne un con­trol și îmi zi­ce că-mi lip­sește nu știu ce ade­ve­rin­ţă și mă amen­de­a­ză. Bi­ro­cra­ţia și co­rup­ţia. Dar nu am de gând să plec din Ro­mânia. Aici îmi sunt fa­mi­lia și pri­e­te­nii.”

VIRGIL MLESIȚA

Mii de oa­meni se adu­nă împreu­nă cu fa­mi­lia de Sfânta Ma­rie la Mă­năs­ti­rea Moi­sei din Ma­ra­mu­reș. Pes­te 50% din ti­ne­rii de la sa­te au ple­cat la mun­că în Occi­dent și se întorc aca­să doar pen­tru a săr­bă­tori cele mai im­por­tan­te eveni­men­te re­li­gi­oa­se în familie.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.