Uriașii ce­ru­lui

National Geographic Romania - - Uriașii Cerului - FERNANDO G. BAPTISTA, DAISY CHUNG ȘI EVE CONANT, NGM; ADRIENNE TONG; MESA SCHUMACHER SURSE: DA­VE MAR­TILL ȘI MARK WITTON, UNI­VER­SI­TA­TEA DIN PORTSMOUTH; NI­ZAR IBRA­HIM, NA­TI­O­NAL GE­O­GRAP­HIC EXPLORER; MICHAEL HABIB, USC ȘI MUZEUL DE IS­TO­RIE NA­TU­RA­LĂ AL DISTRI

Pterozaurii au re­a­li­zat zbo­rul pro­pul­sat cu zeci de mi­li­oa­ne de ani înain­tea pă­să­ri­lor sau li­li­e­ci­lor. Aces­te rep­ti­le îna­ri­pa­te au fost pri­me­le ver­te­bra­te și cele mai mari ani­ma­le ca­re au zbu­rat vre­o­da­tă, da­to­ri­tă unor mem­bre pu­ter­ni­ce pen­tru lan­sa­re, sche­le­te ul­tra-ușoa­re și ari­pi spe­cial adap­ta­te.

PTEROZAURII DE-A LUNGUL TIM­PU­LUI

Au do­mi­nat ce­rul timp de 162 de mi­li­oa­ne de ani, evo­luând de la niște for­me mici, cu coa­da lun­gă, la for­me di­ver­se, unii mari cât niște avi­oa­ne. S-au gă­sit fo­si­le de pte­ro­zaur în toa­tă lu­mea și exis­tă tot mai mul­te pro­be că su­te de spe­cii s-ar pu­tea să fi trăit la un mo­ment dat într-o ma­re va­ri­e­ta­te de me­dii.

EVOLUEAZĂ TREI TI­PURI DE ARI­PI

De-a lungul a pes­te 100 de mi­li­oa­ne de ani, pterozaurii, li­li­e­cii și pă­să­ri­le au mo­di­fi­cat ace­le­ași cinci oa­se ale brațu­lui (aici, co­di­fi­ca­te prin cu­lori) în trei mo­de­le di­fe­ri­te de ari­pi, fi­e­ca­re cu avan­ta­je­le și li­mi­tă­ri­le spe­ci­fi­ce for­mei cor­pu­lui și sti­lu­lui de zbor ale ani­ma­lu­lui.

Pu­te­re de lan­sa­re

Res­pin­gând pre­su­pu­ne­ri­le că pterozaurii mai mari nu pu­te­au zbu­ra, mo­de­le­le noi su­ge­re­a­ză că aceștia își fo­lo­se­au toa­te cele pa­tru mem­bre pen­tru a de­co­la, așa cum fac mu­lți li­li­eci. Pte­ra­no­don (dre­ap­ta) și Quet­zal­coa­tlus (pag. pre­ce­den­tă) sunt unii din­tre cei mai mari și mai im­pre­si­o­na­nți zbu­ră­tori.

Pte­ro­zaur

Quet­zal­coa­tlus nor­thro­pi

Ari­pi­le de pte­ro­zaur ave­au oa­se goa­le în in­te­ri­or, cu saci ae­ri­eni și ba­re osoa­se de­o­se­bit de su­bțiri, ca­re adău­gau fo­rță fă­ră a adău­ga prea mul­tă greu­ta­te.

Pa­să­re

Albas­tros

Di­o­me­dea exu­lans

An­ver­gu­ra: 3,5 m | Greu­ta­te: 10 kg Și pă­să­ri­le au oa­se goa­le în in­te­ri­or și saci ae­ri­eni pen­tru greu­ta­te mi­că, dar ele au stra­turi osoa­se ex­ter­ne pro­po­rți­o­nal mai groa­se și ba­re mai gre­le.

Li­liac

Vul­pea-zbu­ră­toa­re-fi­li­pi­ne­ză Ace­ro­don ju­ba­tus

An­ver­gu­ra: 1,5 m | Greu­ta­te: 1,1 kg Li­li­e­cii nu au oa­se goa­le în in­te­ri­or, dar au cor­puri ul­tra-ușoa­re și plă­mâni mari. Pa­tru de­ge­te sunt alun­gi­te pen­tru su­sți­ne­re pe toa­tă lun­gi­mea ari­pii.

Di­mor­pho­don ma­cro­nyx

An­ver­gu­ră: 1,2 m | Greu­ta­te: 1,8 kg Mu­lți pte­ro­zauri din tria­sic și ju­ra­si­cul tim­pu­riu pre­cum Di­mor­pho­don erau mici, cu oa­se pa­rțial goa­le în in­te­ri­or, di­nți as­cuțiți și co­zi lun­gi și țe­pe­ne.

Anu­rog­nat­hus am­moni

An­ver­gu­ră: 0,6 m | Greu­ta­te: 0,09 kg Unul din­tre cei mai mici pte­ro­zauri, agi­lul Anu­rog­nat­hus, avea ari­pi pu­ter­ni­ce și un cap lat, ce­ea ce aju­ta pro­ba­bil la prin­de­rea in­sec­te­lor.

Tu­pan­dac­ty­lus na­vi­gans

An­ver­gu­ră: 3 m | Greu­ta­te: 11 kg Ace­as­tă spe­cie fa­ce par­te din­tr-un grup de pte­ro­zauri cu cres­te pro­e­mi­nen­te, ele­men­te ca­re s-ar pu­tea să fi fun­cți­o­nat ca mij­loa­ce de eta­la­re se­xua­lă.

Quet­zal­coa­tlus nor­thro­pi

An­ver­gu­ră: 10,7 m | Greu­ta­te: 200 kg Prin­tre ul­ti­mii pte­ro­zauri s-au nu­mă­rat gi­ga­nții din cre­ta­ci­cul târziu pre­cum Quet­zal­coa­tlus. Des­co­pe­rit în Te­xas în anii ‘70, aces­ta era aproa­pe la fel de înalt ca o gi­ra­fă.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.