DINCOACE DE BINE ȘI DE RĂU
De ce-s atâţia oameni care ne-ar face rău fără să clipească?
Pentru că unii au morale de sclavi, și alţii, de stăpâni, a decretat (dincolo de bine și de rău) Nietzsche. Ba nu, e mai adânc: din cauza Evei și a mărului ăluia blestemat. Ce vorbești – nici că există rău, totul e bun în univers, chiar dacă nu ne dăm seama, s-au convins stoicii. Dacă ne apucăm să dezlegăm acest nod gordian al moralei, riscăm să ne împotmolim cu totul…
Știinţa este mai tranșantă: e mâna evoluţiei! Ţi-e scris în gene să fii cu ai tăi miere și cu dușmanul fiere. În epoca de piatră, cooperarea cu cei din trib era esenţială pentru supravieţuire. Dar pentru că sunt multe triburi dușmănoase în savană, este la fel de vital să fii necruţător cu Celălalt.
În ultimii ani, cercetătorii au ajuns să înţeleagă ce ne împinge azi, în lumea modernă, la a face cuiva bine sau rău. Empatia e cheia. Ea înmoaie inimile, aprinzând compasiunea ce îndeamnă să ajutăm. Cruzimea e o boală provocată de lipsa empatiei, din vina unor mase nervoase insuficient dezvoltate. Este un lucru ce poate fi identificat în prima copilărie și tratat într-un mediu familial încurajator.
Studii recente arată că psihopaţii au deficienţe în corpii amigdalieni din creier, care ajută la procesarea emoţiilor. De-asta sunt incapabili să simtă vinovăţia sau remușcarea. Au pur și simplu mai puţină materie cenușie în această structură, fiind nevoiţi să compenseze cu alte părţi ale creierului pentru a simula cognitiv ce nu pot face emoţional. „Adică psihopatul trebuie să se gândească la bine și la rău, în timp ce noi, ceilalţi, le simţim”, spune Kent Kiehl, neurocercetător la Mind Research Network și Universitatea New Mexico.
Dimpotrivă, altruiștii extremi au corpul amigdalian drept cam cu același procent (7-8%) mai mare decât media. Generozitatea extremă este cauzată de un exces de empatie.
Cum nu trăim într-un univers determinist, rândurile de mai sus nu-s decât o simplificare (privind spre psihopaţii și pe altruiștii extremi), în ideea că înţelegem mai bine unele lucruri atunci când sunt îngroșate, scrise cu litere foarte mari.
În realitate, lucrurile sunt mai complicate. Majoritatea oamenilor nu sunt nici psihopaţi, nici super altruiști. Aproximativ 70% dintre trăsăturile psihopatice sunt genetice, dar creierul nostru rămâne maleabil chiar și la vârste adulte și am putea fi antrenaţi să fim mai buni și mai generoși.
Pentru a detalia și a nuanţa ultimele descoperiri din știinţa binelui și a răului, citiţi articolul de la pagina 44.