TRAIECTORII DE ZBOR

Un fotograf surprinde modelele invizibile pe care le trasează păsările pe cer.

Universitatea Columbia. „În general, cred că e o calotă de gheaţă. O chestie rigidă care, atunci când se topeşte, se prelinge doar pe la margini. Nimeni nu se gândeşte la acest aspect dinamic.”

În 2010, Pfirman a făcut parte dintr-o echipă care a identificat cea mai probabilă locaţie pentru ultima banchiză de vară din zona arctică. Asta i-a călăuzit pe cei din proiectul Pristine Seas. Comparând mai multe modele şi date din satelit, Pfirman şi colegii ei au descoperit că vânturile şi curenţii conspiră ca să împingă, parcă printr-o pâlnie, bucăţile de banchiză care plutesc în derivă

Stephanie Pfirman, oceanograf

prin toată zona arctică spre marginile nordice ale Groenlandei şi Arhipelagului Arctic al Canadei – o regiune cu fiorduri spectaculoase şi peste 36.000 de insule, printre care Ellesmere şi Baffin. An după an, sloiuri masive se adună în mormane în acea zonă relativ calmă. O parte din gheţurile de acolo sunt vechi de decenii şi au peste 25 m grosime.

Pfirman şi colegii ei şi-au dat seama că până la jumătatea secolului acest refugiu congelat va fi singurul lor din zona arctică unde gheaţa va mai rezista tot anul. În anumite modele climatice anterioare, spune Pfirman, învelişul de gheaţă arctic se retrăgea pur şi simplu uniform de-a lungul flancului său sudic, pe măsură ce planeta se încălzea, stabilindu-se, în final, chiar în jurul Polului Nord. „Dar asta nu are niciun sens”, spune ea. „Nu există motive ca gheaţa să se adune la Polul Nord. Va rămâne în mişcare până când se va lovi de ceva.”

În ciuda scăderii drastice a rezervelor de gheaţă din următoarele decenii, o bandă lungă de gheţuri permanente va persista mult către sfârșitul acestui secol. Dacă am pune capăt dependenţei noastre de combustibili fosili, ar putea supravieţui şi mai mult – până când, poate, vom ști cum să captăm suficient carbon din atmosferă ca să „răcim” din nou planeta. „Modelele nu arată că vom rămâne fără pic de gheață”, spune Pfirman. „Există voci care spun că totul e pierdut, fiindcă ne-am înscris pe o traiectorie pe care, la un moment dat, nu vom mai avea gheaţă. Dar, dacă studiem predicțiile climatice, scăderea este foarte abruptă, apoi are o zonă lungă de platou care ne acordă ceva timp să acţionăm şi, poate, chiar să ameliorăm fenomenul de încălzire.”

Gheaţa care va rămâne în zona arctică ar putea oferi un mediu stabil, chiar dacă destul de restrâns, organismelor care depind de ea. „Cei îngrijorați pentru habitatele naturale trebuie să ştie că problema nu e că, uneori, banchiza de vară se află în largul coastei Siberiei, iar alteori în Marea Beaufort”, spune Pfirman. „Fiindcă nu ar putea exista un habitat sustenabil dacă această gheaţă ar fi în continuă mişcare. De fapt, într-o mare măsură, gheţurile se vor aduna de-a lungul ţărmurilor Groenlandei şi Canadei.”

„Ăsta e un nou-venit”, spuneTheoIkummaq, oprindu-se ca să-mi arate un vlăstar verde şi delicat pe plaja bolovănoasă de lângă campingul nostru. Ikummaq, un localnic de 60 de ani din Igloolik, o insulă aproape de Baffin, e ghidul şi consultantul nostru. E o după-amiază de iunie rece şi ceţoasă. Mergem pe ţărmul unui golfuleţ încă îngheţat. Ikummaq are pe umăr o puşcă pentru cazul în care ar trebui să punem pe fugă urşii polari.

Micul lujer verde, înalt poate de câţiva centimetri, nu are nume în dialectul inuit vorbit în această parte a Arcticii. Ikummaq nu-l recunoaşte. Ştie doar că e încă un exemplu al modului în care se schimbă pământul şi viaţa de aici. În plimbarea noastră, am trecut pe lângă ceea ce Ikummaq spune că sunt trăsături noi ale peisajului: doline mari, circulare, create de permafrostul care se dezgheaţă.

Ceva mai târziu, în aceeaşi zi, în cortul unde luăm masa, Ikummaq îmi spune numele câtorva animale arctice. Aarluk – „omoară tot” – e balena ucigaşă; tingugliktuq – „ficat rău, nu mânca” – e o ciocârlie-urecheată. Dar anumite animale, ca de pildă măcălendrii, sunt atât de noi în zona arctică, încât Ikummaq nici nu ştie cum se numesc.

Odată cu încălzirea globală, specii de plante şi