ADEVĂRATA KOLKATA

DESCOPERĂ CAPITALA CULTURALĂ A INDIEI.

Descoperă capitala culturală a Indiei. Text: Mihaela Gligor Foto: Horia-Mihai Gligor. p. 52

Într-o oră, cât durează documentarul, vezi unele dintre cele mai frumoase locuri ale Kolkatei, înveţi câte ceva despre bucătăria bengaleză, despre cultura metropolei și religiile care convieţuiesc aici în pace şi ești ferm convins că ştii cam tot ce e de ştiut despre oraşul care a fost ani la rând perla coroanei britanice. Însă abia când ajungi acolo realizezi că nimic nu e ceea ce pare în orașul ce însumează peste 15 milioane de suflete. Fiecare cotlon pulsează de viață și fiecare loc are o poveste doar a sa. E deja prea cald și mirosurile puternice îți invadează simțurile: mii de feluri de mâncare stradală, bețișoare parfumate de la temple, gaze de eșapament, praf, flori sau fructe care de care mai exotice, parfumuri grele, uleioase sau mirosul nefiresc și atât de înțepător al dezinfectantului aruncat pe stradă. Zgomotele vin extra, de peste tot. Sute de mașini sau ricșe motorizate ce claxonează în neștire, autobuze ce stau să se dezmembreze sub privirea ta, polițiști ce fluieră conștiincioși, respectând reguli doar de ei știute, femei ce gesticulează larg și sporovăiesc neîncetat, copii care țipă și strigă și aleargă de parcă strada aceasta ar fi doar a lor, păsări

Văzută la televizor, Kolkata pare ireală. Totul e verde și aranjat și atât de aproape. Ai impresia că e foarte uşor să ajungi de la Howrah Bridge la Tollygunje sau de la Kalighat la Esplanade.

ce cântă și încearcă să acopere cu trilurile lor vacarmul străzii, ciori uriașe ce țipă și mai scapă câte ceva din cioc, muzică devoțională sau hituri internaționale la modă. Nici nu apuci să-ți dai seama care de unde vine. Știi doar că abia seara, târziu, larma orașului va înceta și liniștea nopții va fi străpunsă doar de lătratul câinilor.

Și încet descoperi o Kolkata cu mii de chipuri și mii de culori; cu milioane de lumi în miniatură ascunse în fiecare rezident al ei; cu gânduri, sentimente, credinţe, visuri, idealuri şi, dincolo de toate, realitatea. Crudă. Kolkata îţi acaparează viaţa şi îţi oferă doza de realitate bine condimentată, zilnic, indiferent că eşti pregătit sau nu să o primeşti. Timpul nu există în Kolkata. De fapt, nu înseamnă nimic. E relativ. Opțional. Dacă te grăbeşti undeva, mai bine uită. Îți ia o zi întreagă să traversezi Kolkata. Și alte câteva să realizezi cât e de complex orașul acesta și câte minunății ai văzut.

Park Street e un turn Babel modern. Toate neamurile pământului îşi dau întâlnire în această zonă cu muzee, librării, restaurante și hoteluri pentru toate gusturile și buzunarele, piețe cu de toate, inclusiv istorii mai mult sau mai puțin uitate. Dincolo de Park Street şi de Indian Museum, dacă mergi tot înainte pe Jawaharlal Nehru Road, ajungi în Esplanade și New Market. E poate cea mai efervescentă zonă a Kolkatei moderne. Cea mai multiculturală şi mai diversificată din punctul de vedere al credinţelor religioase. Aici găsești, într-un spațiu relativ restrâns, moschei, temple, sinagogi și biserici. Secretul convieţuirii paşnice a tuturor acestor oameni aparţinând unor religii atât de diferite este toleranţa şi respectul pentru celălalt, indiferent de culoarea sau religia lui. În puţine locuri din lume întâlneşti această diversitate religioasă şi, în acelaşi timp, această unitate şi fraternitate umană.

Dacă treci de Chowringhee, în zona Esplanade și dincolo de ea, ne aflăm la răscruce de vremuri. Clădirile construite de britanici sunt, și astăzi, la fel de impresionante ca în vremurile lor de glorie. Celebra Writers Building, cândva sediul impunător al East India Company, azi al guvernului local, este una dintre cele mai frumoase și emblematice clădiri ale Kolkatei. În spatele ei însă, înspre Hoogly River și tot drumul până la Howrah Bridge, e o altă Kolkata. În corturi peticite sau direct pe caldarâm, mai multe familii îşi duc viaţa de pe o zi

PESTE TOT SUNT FLORI MULTICOLORE, IAR ÎN AER PLUTESC, AMESTECATE, ESENŢE DE TRANDAFIR, IASOMIE,

VANILIE ȘI SANTAL.

pe alta. Astfel de imagini sunt obişnuite în Kolkata modernă. Și peste tot găsești standuri cu masala chai sau tot felul de gustări și dulciuri specific bengaleze, pregătite chiar acolo, la marginea drumului, de dimineața până seara, în fața clientului. Mirosurile îmbietoare îl seduc până și pe cel mai sceptic călător.

SKOLKATA ESTE ORAȘUL INDIAN CU CELE MAI PRONUNȚATE DIFERENȚE DE CLASĂ.

trăzile Kolkatei însumează toate lumile posibile. Culorile, mirosurile şi zgomotele sunt elemente ale cotidianului și dau farmec orașului. Iar lumile paralele nu fac decât să sporească mirarea celui ce ajunge în The City of Joy. Nicăieri în lume nu te simţi mai om ca în Kolkata. Viaţa şi moartea se întâlnesc mereu pe străzile sale. Pe trotuar, sub soarele deja torid, printre paşii grăbiţi ai trecătorilor, sub ropotele neîntrerupte ale claxoanelor, o femeie își culcă bebelușul pe un prosop decolorat. La nici doi metri de ea, pe sensul de mers, o maşină duce spre crematoriu trupul unui bărbat. Mortul e acoperit de minunate flori albe, parfumate. La taraba din colț s-au scos la vânzare prafurile colorate pentru Holi, iar peste drum, vegheat parcă de sobrietarea și arhitectura impresionantă a faimosului Marble Palace, un bărbat își face baia rituală zilnică. Diferențele sunt uriașe. Și sunt la fiecare pas.

Kolkata este orașul indian cu cele mai pronunțate diferențe de clasă. Și doar aici strada, cu spectacolul ei nesfârșit, îți scoate la iveală sentimente pe care nici nu știai că le ai. În fața ta stă o femeie care găteşte pe marginea trotuarului cât e ziua de lungă. Îți zâmbește cald și te îmbie cu samosa fierbinte. Pe lângă tine trece, grăbit, un copil care-şi poartă ghiozdanul prăfuit cu infinită grijă. Vânzătorii de fructe îți zâmbesc și ei. Bijutierii înşiră mărgele colorate după un tipar doar de ei ştiut. Mai încolo sunt câțiva oameni care spală haine sau calcă. Printre mașinile ce claxonează mereu se strecoară cei care trag ricşele. La micile temple de la fiecare colț de stradă, preoții aprind bețișoare și sună din clopoțel. Femei pioase se opresc și se închină. Polițiștii dirijează frenetic un trafic scăpat de sub control. Vânzătorii ambulanți își laudă mărfurile. În piața de carne, caprele și puii își așteaptă moartea. Fiecare își are rolul și rostul său. Nimic nu este prea mult. Nimic nu este prea puțin. Totul este așa cum a fost mereu. Legile Karmei merg mai departe, la nesfârșit.

Iar când vine vremea să pleci, zâmbești, cumva încurcat. Nu prea știi ce simți, de fapt. Știi doar că într-o zi te vei întoarce. Și povestea ta va continua exact din punctul în care ai lăsat-o.