SĂ FIM SĂ­NĂ­TOȘI

Practic Idei - - SUMAR - Co­ri­na Ma­ria Da­vid, loc. Mă­ne­ciu Ungu­reni, jud. Pra­ho­va

66 Pen­tru păr ire­zis­ti­bil

De mic co­pil am adu­nat plan­te me­di­ci­na­le, dar anul tre­cut am pășit de la înce­pă­tor la ni­vel me­diu, da­că pot spu­ne așa, da­to­ri­tă unui om ex­traor­di­nar. Es­te vor­ba de moș San­du, vra­ci­ul me­le­a­gu­ri­lor me­le, un bă­trânel ca­re te vin­de­că doar cu pre­ze­nța sa, prin zâmbe­tul mo­lip­si­tor, prin ener­gia de­bor­dan­tă chiar și la 88 de ani. De la acest om de­o­se­bit am aflat lu­cruri noi des­pre plan­te­le me­di­ci­na­le. Am aflat des­pre pu­te­rea lor vin­de­că­toa­re, des­pre lo­cu­ri­le de un­de pot fi cu­le­se, des­pre tim­pul po­tri­vit re­col­tă­rii lor, mo­dul de us­ca­re și de­po­zi­ta­re.

CUM ȘI DE UN­DE CU­LE­GEM

Ori­ce plan­tă tre­bu­ie cu­le­a­să din zo­ne ne­po­lua­te, în zi­le înso­ri­te când pu­te­rea prin­ci­pi­i­lor vin­de­că­toa­re es­te la un ni­vel ma­xim. Co­re­lați pe­ri­oa­da de înflo­ri­re cu lo­cu­ri­le de un­de sunt cu­le­se de­oa­re­ce, în fun­cție de alti­tu­di­ne, plan­te­le pot înflori mai târziu sau mai de­vre­me. Plan­ta se taie sau se ru­pe fru­mos, neal­te­rându-i ră­dă­ci­na. De la ea se va re­col­ta doar floa­rea sau toa­tă ti­ja, da­că es­te ne­voie. Luați doar cât vă es­te ne­ce­sar pen­tru un an; ți­neți cont că și alți oa­meni au ne­voie. Luați doar plan­te­le ajun­se la ma­tu­ri­ta­te, lă­sându-le pe ce­le mici să se dez­vol­te. Sunt plan­te ca­re se gă­sesc în pă­du­re pe aproa­pe toa­tă pe­ri­oa­da anu­lui, une­le chiar și la înce­pu­tul ier­nii, sub stra­tul de ză­pa­dă. Me­nți­o­nez doar una din­tre ele: lim­ba-cer­bu­lui, mult mai bu­nă în sta­re verde de­cât us­ca­tă. Lim­ba-cer­bu­lui sau nă­val­ni­cul aju­tă res­pi­rația, cal­me­a­ză tu­sea, sca­de fe­bra, oprește dia­re­ea, aju­tă la eli­mi­na­rea bi­lei și a pi­e­tre­lor la ri­ni­chi, tra­te­a­ză pro­ble­me­le di­ges­ti­ve, vin­de­că aler­gi­i­le, es­te bu­nă și în caz de de­ze­chi­li­bre hor­mo­na­le.

CUM TE PRE­GĂ­TEȘTI DE EXCURSIE

Excur­si­i­le ne sunt mi­nuți­os pre­gă­ti­te de că­lău­ză: de la ora la ca­re tre­bu­ie să ple­căm es­te cal­cu­lat fi­e­ca­re pas, fi­e­ca­re mi­nut. Noi eram ten­tați să mai ză­bo­vim pe cres­te­le mu­nți­lor, dar am fost ate­nți­o­nați că în pă­du­re noap­tea vi­ne mult mai re­pe­de și nu ne pu­tem per­mi­te să pi­er­dem timp. Îmbră­că­min­tea și încă­lță­min­tea să fie adec­va­te mer­su­lui pe mun­te, întot­de­au­na avem ne­voie de o pe­le­ri­nă de ploaie de­oa­re­ce, în vârful mun­te­lui, no­rul vi­ne cât ai cli­pi. Ali­men­te­le să fie hră­ni­toa­re, iar apa tre­bu­ie lua­tă de la ba­za mu­nți­lor de­oa­re­ce, pe mă­su­ră ce mergi, iz­voa­re­le se su­bția­ză la fel ca pu­te­ri­le ta­le. De­oa­re­ce de la une­le plan­te se fo­lo­sește ră­dă­ci­na, es­te ne­voie să avem și o sa­pă mi­că, ușoa­ră, ne­ce­sa­ră scoa­te­rii ră­dă­ci­ni­lor afla­te chiar și la un me­tru adânci­me. Așa am des­co­pe­rit pu­te­ri­le mi­ra­cu­loa­se ale ră­dă­ci­nii de ghi­nțu­ră, lu­mână­ri­că sau un­tul pă­mântu­lui. Da­că înain­te tre­ce­am prin­tre plan­te nești­in­du-le de­nu­mi­rea sau între­bu­i­nța­rea, acum le fac fo­to­gra­fii pe ca­re i le arăt no­u­lui meu das­căl. El îmi spu­ne de­nu­mi­rea, pen­tru ce sunt bu­ne sau da­că sunt otră­vi­toa­re. Chiar și în excur­si­i­le ală­turi de el, ne expli­că des­pre fi­e­ca­re plan­tă întâlni­tă, des­pre punc­te­le de re­per pen­tru a nu ne ră­tăci, ne re­la­te­a­ză întâmplări amu­zan­te.

TINCTURI ȘI ALTE REȚE­TE CU PLAN­TE ghi­nțu­ră și lu­mână­ri­că

Din se pre­pa­ră tinc­tu­ra atât de efi­ci­en­tă în du­re­ri­le de sto­mac, a ba­lo­nă­ri­lor, în apă­ra­rea or­ga­nis­mu­lui de mi­cro­bi și in­fe­cții. Cu lu­mână­ri­că, moș San­du a scă­pat de ul­cer la sto­mac într-un timp foar­te scurt. Pre­pa­ra­rea tinc­tu­rii: la 500 ml al­cool se pun 100 g ră­dă­cini. Acest ames­tec se agi­tă zil­nic timp de do­uă săp­tă­mâni, du­pă ca­re se scot ră­dă­ci­ni­le și so­luția se păs­tre­a­ză la loc ră­co­ros.

Un­tul pă­mântu­lui es­te bun pen­tru du­re­ri­le reu­ma­ti­ce: se ia o bu­ca­tă din un­tul pă­mântu­lui, se dă prin ră­ză­toa­re, se adau­gă și hre­an ras și se pun la ma­ce­rat cu 200 ml oțet până de­vi­ne o pas­tă. Cu ace­as­tă cre­mă se fre­cți­o­nea­ză lo­cu­ri­le du­re­roa­se.

Pe că­ră­ri­le mon­ta­ne am întâlnit nă­praz­ni­cul, o plan­tă cu un mi­ros ne­plă­cut, dar cu efec­te be­ne­fi­ce în ste­ri­li­ta­tea mas­cu­li­nă și feminină, fi­brom ute­rin, chis­turi ova­ri­e­ne, he­mo­ra­gii ute­ri­ne, tul­bu­rări men­strua­le, tu­mori, aste­nie, ane­mie și dia­ree.

O altă plan­tă des­co­pe­ri­tă es­te iar­ba

tâlha­ru­lui, des­pre ca­re am aflat că a tra­tat ră­ni­le unui tâlhar, de aici și nu­me­le pe ca­re îl poar­tă. Pro­pri­e­tăți­le ei nu se opresc aici, fi­ind de fo­los în tra­ta­rea du­re­ri­lor de cap, du­re­ri­lor pre­men­strua­le, în pro­ble­me­le ner­voa­se, în in­som­nii, tra­te­a­ză ast­mul, dia­re­ea, pi­e­tre­le la ri­ni­chi și la ve­zi­că.

În că­lă­to­ri­i­le pe mun­te, am adu­nat și

crețișoa­ră. Ace­as­tă plan­tă aju­tă la echi­li­bra­rea or­ga­nis­mu­lui fe­mi­nin. Es­te in­di­ca­tă în tul­bu­rări men­strua­le (ame­no­ree, dis­me­no­ree, hi­per­me­no­ree), pen­tru evi­ta­rea avor­tu­ri­lor spon­ta­ne, ste­ri­li­ta­te, tul­bu­rări de me­no­pau­ză, he­mo­ra­gii, he­mo­ra­gii ute­ri­ne. Ea re­du­ce dis­con­for­tul ca­re apa­re la ni­ve­lul vene­lor he­mo­roi­da­le și mu­coa­sei ana­le.

FRUC­TE­LE DE PĂ­DU­RE

Am aflat că nu nu­mai fruc­te­le de afin sunt extraordinare, ci și cren­guțe­le aces­tui ar­bust. Chiar da­că eram ten­ta­tă să ci­u­gu­lesc bo­bițe­le de afi­ne când le-am cu­les, am lă­sat și pe lu­jeri. Bo­bițe­le sunt us­ca­te și atât de ape­ti­san­te, încât nu ai cum să le re­ziști. Ce­ai­ul de afin es­te in­di­cat și pen­tru de­to­xi­fi­e­rea trac­tu­lui in­tes­ti­nal și a trac­tu­lui uri­nar, pro­te­je­a­ză și re­ge­ne­re­a­ză va­se­le ca­pi­la­re san­gvi­ne din pi­e­le și re­ti­nă, re­du­ce ris­cul de sânge­ra­re, men­ţi­ne în con­cen­tra­ţii nor­ma­le aci­dul uric din sânge. Alte fruc­te ca­re m-au hră­nit în excur­si­i­le me­le pe mun­te au fost me­rișoa­re­le. Aces­te fruc­te-mi­nu­ne ofe­ră ener­gie, aju­tă la eli­mi­na­rea stre­su­lui, an­xi­e­tății și de­pre­si­ei, ofe­rind să­nă­ta­te men­ta­lă, și îmbu­nă­tățesc me­mo­ria. În vârful mun­te­lui nu ești stre­sat, de­pre­siv, dar ai ma­re ne­voie de ener­gie, iar aces­te bo­bițe sunt extraordinare!

Am gă­sit și stru­guri, dar nu ori­ce fel de stru­guri: stru­gu­rii ur­su­lui. Am avut no­roc să nu-l întâlnim pe „pro­pri­e­tar” de­gus­tându-i! Chiar da­că au ace­as­tă de­nu­mi­re, nu se­a­mă­nă cu fruc­te­le cu ca­re sun­tem obișnu­iți, ci mai de­gra­bă cu niște mu­guri ce imi­tă bo­bițe­le stru­gu­ri­lor. Frun­ze­le, re­col­ta­te la înce­pu­tul ve­rii și fruc­te­le, re­col­ta­te spre sfârși­tul ve­rii, au efec­te te­ra­peu­ti­ce în pre­veni­rea și com­ba­te­rea afec­ţi­u­ni­lor re­na­le și ge­ni­ta­le, dia­ree, di­zen­te­rie, en­te­ro­co­li­te, dia­bet za­ha­rat, tu­se.

NU VĂ ATINGEȚI DE CE­LE OCROTITE!

La cu­le­sul plan­te­lor me­di­ci­na­le am vă­zut pen­tru pri­ma da­tă și flori ocrotite prin le­ge: floa­rea-de-co­lț și pre­fe­ra­tul meu, bu­jo­rul de mun­te, cel ca­re dă nu­me­le Mun­te­lui Roșu, mun­te pe ca­re v-am pur­tat în ace­as­tă că­lă­to­rie și a mu­nți­lor ve­cini cu aces­ta. Mai sunt atâtea de po­ves­tit, des­pre mu­nți și plan­te, des­pre oa­meni, dar mă opresc aici din că­lă­to­ria ima­gi­na­ră în ca­re v-am însoțit, eu, uce­ni­ca pro­fund re­cu­nos­că­toa­re învăță­ce­lu­lui ei, pen­tru tot ce­ea ce mi-a împăr­tășit, înde­o­se­bi pen­tru iu­bi­rea față de na­tu­ră, res­pec­tul pen­tru mun­te, iu­bi­rea se­me­ni­lor și pen­tru fap­tul că sunt atât de bo­ga­tă avându-l ca pri­e­ten și pro­fe­sor. Îi mu­lțu­mesc lui Dum­ne­zeu pen­tru plan­te­le pe ca­re ni le-a lă­sat, lui moș San­du că mi le-a ară­tat și re­vis­tei că mi-a dat pri­le­jul să împart cu­noști­nțe­le me­le tu­tu­ror ci­ti­to­ri­lor!

Din ghi­nțu­ră (ve­zi fo­to) și lu­mână­ri­că se pre­pa­ră o tinc­tu­ră bu­nă pen­tru sto­mac.

Pe plai­uri de mun­te, în de­păr­ta­re se ză­rește Ca­ba­na Ci­u­caș. În fo­to­gra­fia mi­că es­te o plan­tă de lim­ba-cer­bu­lui.

Ce­ai­ul de afin es­te in­di­cat pen­tru de­to­xi­fi­e­rea trac­tu­lui in­tes­ti­nal și a ce­lui uri­nar.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.