4 destinații turistice în Hunedoara
Situat pe cursul mijlociu al râului Mureș, județul Hunedoara este deținătorul a numeroase obiective turistice care atrag anual mii de vizitatori. Majoritatea celor ajunși aici caută să descopere tainele Țării Hațegului de altădată, centrul spiritual și economic al geto-dacilor, ce pare cufundat și în prezent într-o atmosferă de basm, printre ruinele unor cetăți antice (Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Blidaru, Costești), biserici milenare (Sântămărie Orlea, Densuș) și într-o natură bogată, ai cărei munți poartă povara unui trecut plin de amintiri.
1. CASTELUL HUNIAZILOR SIMBOLUL ARHITECTURAL AL CORVINILOR
Grandios, cu zidurile sale abrupte, Castelul Huniazilor pare a fi prototipul fortăreței medievale. Pe locul actual al cetății exista în trecut, conform cercetărilor efectuate de arheologi, un castru regal de formă elipsoidală, cu ziduri groase de doi metri, din calcar și piatră de râu. Începând cu anul 1440, Ioan de Hunedoara, cel care avea să devină guvernator al Ungariei, ordonă transformarea cetății prin ridicarea a două curtine prevăzute cu creneluri, flancate de turnuri circulare și rectangulare.
Stilul gotic se întrepătrunde cu cel renascentist, prin îmbinarea artistică a ancadramentelor cu cheile de boltă, cu blazoanele sculptate în piatră sau frescele variate. Datorită aspectului său unic și bunei conservări, Castelul Corvinilor a fost în contemporaneitate gazdă a mai multor producții cinematografice, printre peliculele turnate aici putând fi amintite „Vlad Țepeș”, „Mihai Viteazul”, „Blood Rayne” sau „Regii blestemați”. Pe parcursul anului, în castel se desfășoară numeroase evenimente: ateliere de artă, festivaluri, concerte, expoziții.
2. Arboretum Simeria
Această rezervație dendrologică și peisageră cu valoare de unicat pentru patrimoniul național a fost creată la începutul sec. al XVIII-lea, prin amenajarea zăvoaielor naturale din lunca Mureșului, deținând peste 2.000 de specii de plante lemnoase. În orice moment al anului ai veni, ai ce admira și fotografia, dar dacă ajungi aici la sfârșitul primăverii este cel mai bine.
3. DENSUȘ, UNIREA A DOUĂ CIVILIZAȚII
Una dintre cele mai vechi biserici din România, ridicată în secolul al XIII-lea, înglobând componente ale unei construcții antice de secol IV, Biserica Densuș dezvăluie un stil arhitectural eclectic, de influență romanică, unic în lume. Data ridicării acestui edificiu s-a pierdut undeva în perioada epocii antice, după unii cercetători chiar secolul II sau III. Scopul pentru care a fost clădit nu se cunoaște cu siguranță, majoritatea opinând asupra ideii de mausoleu, date fiind inscripțiile de pe cele opt cuburi de marmură, formând patru stâlpi masivi, cu rol de a susține turla bisericii, construită mai târziu. De altfel, pietrele folosite la înălțarea lăcașului provin, se pare, de la mult mai celebra Ulpia
Traiana Sarmizegetusa. Nicolae Pop, cunoscut îndeosebi sub numele Densușianu, a scris o lucrare controversată în epocă, „Dacia preistorică”, dezvoltând ideea unei civilizații dacice, leagăn al culturii europene.
4. CEA DINTÂI COLONIE ROMANĂ
La 40 km de Sarmizegetusa Regia, bătrâna capitală a Daciei preromane din satul Grădiștea, Munții Orăștiei, învingătorii luptelor de la Tapae (101-102 d. H.) au ridicat în zona de șes o garnizoană romană care avea să devină, începând cu anul 110, centrul administrativ al provinciei romane Dacia. Cu o populație de aproximativ 25.000 de locuitori, localitatea asigura inițial adăpost veteranilor de război, aici fiind stabilită tabăra legionară Macedonica V. Fondat de Împăratul Traian, imediat după cucerirea Daciei, acest oraș antic a continuat să existe timp de încă două secole după retragerea trupelor romane, în jurul anului 270. Colonia romană cu numele întreg Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa reprezintă o destinație aparte în arealul Țării Hațegului. Printre numeroasele clădiri descoperite în urma cercetărilor arheologice s-au mai păstrat până în prezent fundațiile Amfiteatrului, Forului, Palatului Augustalilor, thermelor și ale câtorva edificii publice și particulare. Mare centru cultural și religios al acelei perioade, metropola romană de la Sarmizegetusa adăpostea, pe lângă construcțiile laice, și un număr important de temple și altare consacrate diferitelor zeități (Nemesis, Aesculap, Hygia sau Silvanus). În cadrul complexului funcționa unul dintre cele mai mari centre de prelucrare a sticlei din epocă.