MARILEN PIRTEA: CAPACITATEA DE CAZARE A STUDENȚILOR, DE LA 3.005 LA 1.248 LOCURI

Universitatea de Vest din timișoara (uvt) a fost nevoită să-și reducă semnificativ capacitatea de cazare a studenților, de la 3.005 la 1.248 de locuri, în contextul pandemiei covid-19, a explicat rectorul instituției de învățământ superior, marilen pirtea, într-un interviu acordat cotidianului “românia liberă”. rectorul uvt susține că o modificare a legii educației naționale, la aproape un deceniu de la publicare, poate fi luată în considerare. marilen pirtea spune că nu a fost foarte dificil pentru universitatea pe care o conduce să treacă la învățământul online. prof. univ. dr. marilen gabriel pirtea, rectorul universității de Vest din timișoara, este membru în comisia de Învățământ din camera deputaților. este conducător de doctorat în domeniul Finanțe.

RL: Cât de dificil a fost să implementați învățământul online în universitate?

marilen pirtea: nu putem spune că a fost un proces foarte dificil, pentru că universitatea de Vest din timișoara (uvt) deținea deja, în momentul apariției pandemiei, atât infrastructura digitală necesară, cât și experiența pentru a desfășura activitățile didactice în regim online. cu siguranță a fost și este în continuare o provocare, ca toată această perioadă, pentru fiecare dintre noi, dar datorită faptului că universitatea de Vest din timișoara (uvt) derulează de foarte mulți ani programe de studii universitare la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă, precum și a faptului că digitalizarea tuturor proceselor este de o perioadă însemnată de timp o prioritate strategică a instituției, platformele de e-learning și de videoconferință, parteneriatele cu companii precum google sau microsoft, utilizarea instrumentelor digitale în procesele educaționale erau și înainte de apariția pandemiei o realitate în comunitatea uvt. În primăvară, imediat după trecerea tuturor activităților în regim online, am organizat webinare prin care am sprijinit cadrele didactice să-și adapteze activitatea la noul context, și am creat un site cu resurse didactice și informații ce este permanent actualizat. pentru acest an universitar am adoptat și o metodologie privind organizarea procesului educațional în regim hibrid sau exclusiv online, prin care am reglementat toate detaliile necesare desfășurării activităților didactice în fiecare scenariu. de asemenea, pentru că unul dintre obiectivele uvt este și sprijinirea sistemului de învățământ preuniversitar, am venit în sprijinul colegilor noștri cadre didactice cu un program de studii postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă cu titlul resurse educaționale și digitale pentru instruire online, prin care împărtășim experiența acumulată de uvt în domeniul desfășurării activităților didactice în regim online.

Cum va continua anul universitar în instituția de învățământ superior pe care o conduceți?

Cu siguranță desfășurarea activităților didactice exclusiv online nu este o soluție pe termen lung. Deocamdată situația epidemiologică din municipiul Timișoara nu permite reluarea procesului educațional în regim normal, dar atunci când rata de infectare va scădea și când riscul de răspândire a bolii nu va mai fi la fel de mare, precum și presiunea pe sistemul sanitar va fi una mai scăzută, ne vom dori să reluăm măcar o parte dintre activități și în regim față în față.este dificil de estimat acum când acest lucru va fi posibil. Poate pe finalul acestui semestru, poate la începutul semestrului al doilea... Vom vedea. Noi suntem pregătiți să desfășurăm și sesiunile de examene din lunile ianuarie-februarie în regim exclusiv online, dacă contextul de la acel moment nu va permite un alt scenariu. Cel mai important în acest moment este să învingem pandemia și să rămânem în siguranță, iar între timp noi ne asigurăm că procesul educațional continuă în condiții de calitate, chiar și în acest context dificil.

Cum au fost cazați studenții în cămine? Sunt șanse să se mai mărească capacitatea de cazare în acest an universitar?

În primul semestru al acestui an universitar, UVT și-a adaptat politica de cazare a studenților la noua realitate generată de efectele pandemice.astfel,pentru a asigura condiții sigure de cazare pentru studenți, universitatea a decis adaptarea numărului de locuri de cazare, o scădere de la 3.005 la 1.248 locuri, camerele urmând a fi ocupate de studenți din aceeași formație de studiu, pentru a limita contactul studenților din formații de studiu diferite.

La nivelul fiecărui cămin au fost stabilite circuite bine definite și marcate corespunzător de intrare, deplasare în interiorul căminului și părăsirea acestuia, facilitând păstrarea unei distanțe fizice între studenți.

Totodată, au fost luate și alte măsuri care să ofere siguranță, confort și încredere studenților noștri, cum ar fi: înainte de redeschiderea căminelor a fost efectuată curăţenia și dezinfecţia corespunzătoare a tuturor spaţiilor comune și de cazare; spațiile comune sunt igienizate zilnic cu produse de curățenie profesionale și produse biocide destinate suprafețelor, cu prioritizarea suprafețelor frecvent atinse de către locatari; la intrarea în cămine s-au montat dispensere pentru igienizarea mâinilor și covoare cu soluție dezinfectantă; la intrarea în cămine s-au amplasat coșuri de gunoi cu capac batant pentru aruncarea/ eliminarea măștilor uzate; pe fiecare palier din cămine sunt montate dispensere pentru igienizarea mâinilor și sunt amplasate coșuri de gunoi cu capac batant pentru aruncarea/eliminarea măștilor uzate. Trebuie să menționez că prin respectarea cu strictețe a regulilor stabilite pentru acest an universitar s-a reușit, până în prezent, evitarea infectării intra-comunitare (în interiorul căminului) a locatarilor căminelor.

În ceea ce privește posibilitatea extinderii sau măririi capacității de cazare, toate deciziile UVT vor ține cont de regulile în vigoare și vor avea ca principal obiectiv siguranța și confortul studenților UVT.

Ca deputat,ce proiecte ați înaintat în domeniul Educației?

În mod evident, pe durata întregului mandat pe care l-am avut în această perioadă în Camera Deputaților, am avut în vedere o multitudine de propuneri legislative atât în domeniul profesional direct – cel economic – dar, firește, și în domeniul care mă reprezintă cel mai bine, cel educațional. Aș menționa trei proiecte pe care le-am înaintat și susținut, și anume: 1.Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.58 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 (Lege 186/2020), promulgată în 20 august 2020, și care definește utilizarea tichetelor educaționale pentru programul “Şcoala după școală”. Tichetele educaţionale sunt bonuri de valoare destinate exclusiv acoperirii parţiale sau integrale a costurilor aferente programului “Şcoala după școală”. Tichetele educaţionale nu sunt trasferabile altor persoane. Utilizarea tichetelor educaţionale în alt scop îi obligă pe beneficiari la plata contravalorii. Decontarea tichetelor educaţionale între unităţile de învăţământ sau organizaţiile nonguvemamentale care acceptă tichete educaţionale ca mod de plată a costurilor aferente programului “Şcoala după școală” și unităţile emitente ale tichetelor educaţionale se face numai prin intermediul unităţilor bancare. Finanţarea acordării tichetelor educaţionale se face din bugetul de stat. Achiziţia tichetelor educaţionale se realizează de către inspectoratele școlare, în urma centralizării cererilor depuse de către persoanele îndreptăţite potrivit prezentei legi și se distribuie către unităţile de învăţământ la care sunt înscriși copiii. Decontarea tichetelor educaţionale se face de către organizatorul programului „Şcoala după școală” în funcţie de zilele în care a fost prezent copilul în program;

2. Proiect de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române (Lege 27/2020), promulgată în 27 martie 2020 și care definește și recunoaște utilizarea Limbii Semnelor Române, denumită în continuare LSR, limba maternă specifică persoanelor surde și/sau hipoacuzice. Se stabilește astfel și reglementează educația bilingvă − folosirea LSR ca limbă de predare în toate disciplinele, în combinație cu predarea citirii și scrierii limbii române;

3. Propunere legislativă pentru modificarea lit.d), alin.(1) al art.260 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 (Lege 83/2020), promulgată în 17 iunie 2020 și care aduce modificări Metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic și impune creșterea standardelor prin introducerea calificativului “foarte bine” pentru ocuparea funcțiilor de conducere în Inspectoratele Şcolare. În ultimul mandat de ministru al Ecaterinei Andronescu se lucra la o nouă lege a Educației. Proiectul pare abandonat. Legea 1/2011 a fost radical schimbată, prin numeroase intervenții legislative în Parlament. În opinia dumneavoastră, este nevoie de o nouă lege a Educației? Au fost benefice pentru sistemul de învățământ modificările multiple aduse Legii Educației Naționale?

Ultima Lege a Educației Naționale (LEN nr. 1/2011), coerentă și completă, a fost aprobată în 2011. Din păcate, aceasta a fost amendată de nenumărate ori de la publicare până astăzi, iar amendamentele nu au creat neapărat un cadru legislativ mai bun. În acest context, în cel al unei evoluții de nouă ani, precum și al unor proiecte de anvergură, precum proiectul “România Educată”,o revizuire legislativă poate fi luată în calcul. Dacă e să facem referire la direcții precise, mă gândesc la formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, la formarea psihopedagogică a universitarilor, precum și la autonomia universitară. ■