CRIZA BAC-ULUI SAU DE CE NU MAI VINDE „MOARA CU NOROC”

Doar 77% dintre elevii României s-au înscris la examenul de Bacalaureat, susține ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Dezastru. Catastrofă. Exit de civilizație. Ar putea exclama defetiștii.

Visătorii,adepți ai cultului merge și așa,întăresc stâlpii convingerii naționale că suntem hărăziți occidentului ca neam de servitori și că nu e nevoie de mai mult. Dar de ce nimeni nu le răspunde în clar tinerilor că se poate câștiga mia de euro și aici în România, după terminarea studiilor? Cifra de 77% poate fi mare din anumite perspective, dar să luăm firul evidenței, pas cu pas. Fără Bac nu poți urma o facultate.

Copiii noștri nu mai vor să meargă la școli înalte din mai multe motive.

În primul rând, din cauza distrugerii sistematice a elitelor naționale, parte dintr-un plan de nimicire a civilizației românești. Dintr-o altă perspectivă, falsele modele de devenire sunt copleșitoare.

Tinerii de azi cred că poți deveni șmecher și cu două clase.așa i-a învățat școala vieții.

Din alt unghi de vedere, în goana după bani, părinții i-au lăsat pe micuți în grija bonelor sau bunicilor, mutând pentru mai târziu grija învățăturii.

Ce să ceri unui sistem național de educație, de care și-au bătut joc guverne la rând? Profesorii au fost mai mereu oile negre ale sistemului bugetar. Tratați cu milă, nu cu respect, au o credibilitate redusă, atunci când conturează profiluri de carieră.

Universitățile își etalează în aceste zile fel de fel de oferte cât mai tentante. Se prezintă în straie frumoase, cât mai atractive. Dar există hopul cu Bac-ul. Părinții insistă spre profesii cât mai bănoase: drept, economie, calculatoare, medicină, fără a cunoaște că există și alte instituții care pot scoate meserii căutate pe piața muncii.

Nu toți pot fi doctori, avocați sau It-iști. Am lecturat recent anunțurile Universității de Agronomie și de Științele Agricole din București, al cărui parc dendrologic și campus îl cunosc de zeci de ani, locuind în vecinătate. Nu știam că există și alte facultăți decât horticultură și medicină veterinară.tinerii pot opta pentru meserii bănoase, cum ar fi inginerii de mediu, agronomi, îmbunătățiri funciare, dezvoltare rurală, biotehnologi,oenologi,silvicultori,specialiști în controlul și expertiza produselor alimentare, în tehnologia prelucrării produselor agricole,în cadastru, în management agricol sau agroturism. Românii preferă să „căpșunărească” (termen inventat pe vremea când lucram la “Evenimentul zilei”), în loc să-și facă aici culturi, în țarina nelucrată a bunicilor și mătușilor.

Dar cine să inducă spiritul antreprenorial printre părinții care tremură zilele acestea de grija Bac-ului?

77% pare ceva necurat. Dar nu este.

Există o criză reală în sistemul preuniversitar sau e una imaginară?

În interbelicul târziu,bunica mea și-a vândut un lanț de pământ ca să ajungă să-și dea examenul de maturitate. “Păi Bacalaureatul de atunci e echivalentul intrării de acum în Academia Română, despre ce vorbim?” mi-a replicat un prieten, la întrebarea ce lucri?

Târâm prea mulți elevi spre clasa a XII-A. Lipsa școlilor profesionale, în condițiile în care cererea de meseriași este enormă,pare a fi principala criză resimțită azi prin cifra 77. Nu toți trebuie să ia Bac-ul clasic. Dacă tot pregătim pe banii statului român forță de muncă pentru muncile grele din occident, de ce să nu le dăm o înaltă calificare? Un strungar cu diplomă poate obține un salariu de 3.000-4.000 de euro în fabricile din Germania, Spania sau Olanda. Dacă tot practicăm prostituția lucrativă, măcar să ne vindem pe bani mulți.

Actualul ministru încearcă să introducă învățământul vocațional, cu precădere în cea mai bună formă de organizare – învățământul dual, care să fie încheiat cu un Bacalaureat profesional.aici e esența luptei pentru adaptarea sistemului de învățământ la cererile pieței. Nu mai găsești un tâmplar sau un buldozerist,nici să dai cu tunul.

Elitele de la noi și-au făcut din Uniunea Europeană o a doua dragoste.astfel,tinerii sunt luați de val.cred că fericirea poate fi obținută doar afară. Greșit total. Sunt meserii bine plătite și în România. Dar pentru a ne ține tinerii acasă copiii, trebuie să le dăm încredere și să le recomandăm instituțiile de învățământ adaptate cerințelor pieței. Evident, pe măsura aptitudinilor lor. Criza de la Bac se resimte în toată țara.elevii sunt doar cu gândul la acest examen, speră să ia notă mare, bună pentru vreo universitate de top, luând decizia ulterior la ce facultate se vor înscrie. În loc de gheretele cu bodyguarzi, prin școli ar fi mai bune dughenele de orientare profesională. Cât despre mirobolantul procent de 77%, pare mic dintr-un unghi al relativității. Este mai mic decât in oricare din ultimii ani. Privind din perspectiva germană sau austriacă, unde doar 23-26% dintre elevi își iau Bacalaureatul, din totalul celor care au îndeplinit vârsta maturității, scorul pare mare.

Bac-ul bunicii e echivalentul de azi intrării în Academie.

Apropo de cifre,doar 8% dintre tinerii români citesc din plăcere.restul,înfulecă recenziile de pe internet. Ignoranța unora e incredibilă. “Moara cu noroc nu mai vinde azi,” mi-a replicat, sigur pe el, un elev de clasa a XII-A, împins de părinți să-și ia diploma.

Desen realizat de Ștefan Popa Popa’s