Romania Libera - Friday Edition
PLAFONUL PENTRU CERERILE JUDICIARE CU VALOARE REDUSĂ S-AR PUTEA MĂRI PÂNĂ LA 50.000 LEI
Deputata USR PLUS Oana Murariu a anunțat trei propuneri de modificări pe care le va susține pentru degrevarea instanțelor de judecată, una dintre ele vizând procedurile privind cererile cu valoare redusă.
Deputatul vrea creșterea plafonului de la 10.000 lei la 50.000 lei, arătând că majorarea acestui plafon va conferi posibilitatea soluționării litigiilor pecuniare minore, care grevează suficient de mult instanțele de judecată,printr-o procedură simplificată, care să ducă la o soluție rapidă.
În plus, cererile cu valoare redusă vor păstra procedura strict în format scris. „Nu va exista reală celeritate, aptă să ducă la simplificarea și rapiditatea procedurilor, care să degreveze instanțele de judecată decât dacă procedura cererilor cu valoare redusă ar avea loc având ca probe exclusiv înscrisuri, respectiv efectuarea de adrese către autorități pentru comunicarea unor înscrisuri, nu și interogatorii, probe testimoniale,expertize etc”,a arătat Murariu.
Forma actuală a art. 1030 alin. (9) din CPC permite încuviințarea și a altor probe în afara înscrisurilor depuse de către părți, cu excepția probelor a căror administrare necesită cheltuieli disproporţionate faţă de valoarea cererii de chemare în judecată sau a cererii reconvenţionale.
„Dacă s-ar încuviința interogatoriul sau proba testimonială, nu ar mai exista nicio diferență între procedura de drept comun și cea privind cererea cu valoare redusă în ceea ce privește durata și efortul procedural, însă diferența de taxă de timbru datorată ar fi complet în defavoarea statului”, mai arată ea.
Simplificarea redactării hotărârilor
O altă măsură pentru degrevarea instanțelor propusă de Murariu vizează simplificarea redactării hotărârilor judecătorești prin eliminarea mențiunilor susținerilor părților.
Din 20 de pagini ale unei hotărâri judecătorești, în jur de 15, ca exemplu, conțin doar susținerile părților. „O hotărâre care să conțină doar cele 5 pagini ale argumentelor instanței și soluția ar fi la fel de utilă, simplificând mult procedura”, arată ea.
Medierea
O a treia măsură este accentuarea procedurală a recurgerii la mediere ulterior sesizării instanței de judecată.„din experiența mea profesională, după o perioadă de timp petrecută pe băncile instanței, persoanele tind să se așeze la masă și să discute. De ce să dureze atât? Dacă părțile vor reuși să soluționeze cel puțin o parte din pozițiile divergente amiabil și cât mai devreme, vom reuși,în timp să degrevăm instanțele. Așa a procedat Franța și în 20 de ani a ajuns să aibă 1-2 cauze pe lista ședinței de judecată”, arată deputatul, care a activat ca avocat.
Propunerea pe care Murariu o face este aceea ca, la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate și sunt prezente sau reprezentate, completul de judecată să le întrebe dacă ar fi dispuse să participe la două ședințe de mediere, expunând avantajele privind soluționarea rapidă a diferendului și avantajul privind taxa judiciară de timbru în situația soluționării litigiului în această modalitate.
Dacă ambele părți sunt dispuse, costul ședințelor de mediere va fi suportat de acestea 50%-50%.
Dacă reclamantul nu este dispus, iar pârâtul da, instanța îi va pune în vedere reclamantului că în situația în care nu va da curs procedurii, instanța va suspenda ședința de judecată până la dovada îndeplinirii procedurii,cu obligativitatea plății a jumătate din cuantumul taxei judiciare de timbru pentru repunerea pe rol a cauzei.
Dacă pârâtul nu este dispus sau dacă niciuna dintre părți nu este dispusă, instanța va proceda în continuare la judecarea cauzei. Judecata nu se va suspenda în timpul derulării celor două ședințe de mediere, ci acestea vor avea loc în timpul de până la următorul termen de judecată fixat de instanță în soluționarea cauzei.
Nu va exista reală celeritate, aptă să ducă la simplificarea și rapiditatea procedurilor, care să degreveze instanțele de judecată decât dacă procedura cererilor cu valoare redusă ar avea loc având ca probe exclusiv înscrisuri, respectiv efectuarea de adrese către autorități pentru comunicarea unor înscrisuri, nu și interogatorii, probe testimoniale, expertize etc.”
OANA MURARIU, DEPUTAT USR PLUS