FOȘTII PREȘEDINȚI ȘI FOȘTII PRIM-MINIȘTRI VOR AVEA FUNERALII DE STAT CU ONORURI MILITARE

Guvernul Ciolacu a aprobat, în ședința din 11 ianuarie 2024, o Ordonanță care completează regulile de acordare a funeraliilor de stat, pentru persoanele care dețin sau care au deținut cele mai importante funcții politice, acestea fiind președintele Români

În România, modul de acordare a funeraliilor de stat era deja reglementat prin Legea 215 / 2016 privind ceremoniile oficiale, publicată în anul 2016, precum și prin Ghidul Protocolului Național, aprobat în anul 2021.Nici premierul Ciolacu, nici vreun alt oficial român nu au explicat de ce este necesară, în ianuarie 2024, o completare a regulilor deja în vigoare. Ceea ce se știe însă este că, dintre foștii șefi de stat ai României, cel mai în vârstă este Ion Iliescu. Acesta are 93 de ani iar în martie 2024 va împlini 94 de ani. Un alt fost președinte, Emil Constantinescu, are 84 de ani. Traian Băsescu are, la rândul lui, 72 de ani. Dintre foștii prim-miniștri,petre Roman are 77 de ani iar Adrian Năstase (care a condus și Camera Deputaților) are 73 de ani. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care a fost premier timp de un an, are acum 74 de ani. Teodor Meleșcanu, care a deținut, timp de câteva luni, conducerea Senatului,are 82 de ani.călin Popescu Tăriceanu, președinte al Senatului timp de trei ani și prim-ministru timp de patru ani,are 71 de ani. Un fost președinte al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, are acum 79 de ani. Marcel Ciolacu, actual premier, fost președinte al Camerei Deputaților, este mult mai tânăr: 56 de ani. În anul 2017, atât președintele Klaus Iohannis cât și fostul președinte Emil Constantinescu au fost prezenți la ceremoniile dedicate Regelui Mihai.

Sub conducerea lui Ciolacu, Executivul a elaborat Ordonanța care va completa Legea 215 / 2016 privind ceremoniile oficiale. Prima completare este următoarea: „Pentru desfășurarea funeraliilor de stat se constituie Comitetul de organizare a funeraliilor de stat, structură fără personalitate juridică coordonat de Șeful Cancelariei Prim-ministrului”. Cealaltă completare este următoarea: „Regulamentul de organizare și funcționare și componența Comitetul de organizare a funeraliilor de stat se aprobă prin Hotărâre a Guvernului”.Șeful Cancelariei este Alexandru – Mihai Ghigiu, el fiind și cel care semnează Nota de fundamentare pentru noua Ordonanță.

Nota de fundamentare subliniază că „Funeraliile de stat sunt expresia celei mai înalte aprecieri acordate de România personalităților publice care au oferit un serviciu remarcabil poporului său,motiv pentru care este necesar a se constitui la nivelul administrației publice centrale un comitet pentru organizarea acestora”.

Se observă că nu se fac discriminări între foștii înalți demnitari, toți având dreptul la aceleași onoruri, deși cel puțin unul dintre ei este inculpat într-un proces penal, pentru fapte comise în timpul Revoluției Române. În septembrie 2023, Ion Iliescu a fost dus de urgență la Spitalul Elias din București. Apoi a fost externat, iar în prezent se deplasează tot mai rar. Conform informațiilor apărute în spațiul public, medicul Mircea Beuran, fost ministru al Sănătății, l-a vizitat acasă, la începutul anului 2024, pe Ion Iliescu. Ultimul șef de stat al României care a decedat a fost Regele Mihai, în anul 2017. El avea 96 de ani și a avut parte de onoruri militare. La ceremoniile de la acel moment au participat președintele Klaus Iohannis și fostul președinte Emil Constantinescu. Fostul președinte Ion Iliescu nu a fost văzut la acele ceremonii.

Se știe însă că Ion Iliescu, în perioada în care era președintele României, s-a opus revenirii în țară a Regelui Mihai.la prima încercare, Regele Mihai a fost chiar expulzat din România, condusă la acel moment de Ion Iliescu.

Generalul magistrat Cătălin Ranco Pițu este cel care, în calitate de procuror, în anul 2023, a finalizat rechizitoriul în dosarul Revoluției din Decembrie 1989. Generalul s-a dus și acasă la Ion Iliescu, încercând să obțină și declarația acestuia cu privire la faptele de care este acuzat. Procurorul afirma, însă, că fostul președinte al României ar fi refuzat să-i răspundă la întrebări.

Experiența dureroasă a exilului nu a rupt legătura organică a Regelui cu țara sa. Consecvent principiilor sale și, mai ales, devotat României, deși departe de țară, cu gândul la români, Mihai I a continuat să lupte pentru un stat democratic și liber.“

KLAUS IOHANNIS, PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

Premierul Ciolacu și fostul premier Ciucă vor beneficia și ei de funeralii cu onoruri militare