Cum reCunoști o Criză falsă de epilepsie?
uneori oamenii experimentează crize care seamănă cu cele epileptice, dar nu sunt. acestea poartă numele de crize psihogene și sunt cauzate de factori psihologici.
Crizele non-epileptice sunt o manifestare a subconștientului
Crizele psihogene sunt mai prezente în rândul femeilor 70%, conform Institutului Neurologic din Columbia
Aproximativ 15% dintre pacienții cu crize psihogene au și crize reale de epilepsie, potrivit Zhejiang University School of Medicine
Uneori apar în urma unui eveniment traumatic, alteori nu au o cauză clară. Singura investigație pe care vă puteți baza pentru a face diferența între cele două este eeG (electroencefalograma). Dacă în cazul epilepsiei crizele pot fi ținute sub control cu tratament adecvat sau intervenții chirurgicale, în cazul crizelor psihogene tratamentul constă, pentru moment, doar în terapie cognitiv-comportamentală. este nevoie de mai multe studii pentru a descoperi și alte posibile modalități de a le trata. epilepsia este o boală neurologică cronică ce poate afecta oameni de toate vârstele. peste 50 de milioane de persoane au diagnosticul de epilepsie,ceea ce o face una dintre cele mai comune boli neurologice la nivel mondial. În multe părți ale lumii, cei cu epilepsie și familiile lor suferă din cauza stigmei și a discriminării. puținele lucruri pe care majoritatea le știe despre epilepsie este că se manifestă prin crize recurente – mișcări involuntare ale corpului care sunt uneori însoțite
Manifestările de tip psihogen rareori îndeplinesc criteriile unei crize epileptice. Rareori există incontinență sau mușcarea limbii, elemente tipice unei crize de epilepsie. Ele apar într-un context emoțional, de obicei când există o persoană de suport în preajmă, având menirea, din punct de vedere psihologic dar fără intenție, de a atrage atenția. Practic, o criză psihogenă este o manifestare a subconștientului. Pacienții sunt destul de expliciți atunci când descriu aceste crize pentru că nu apare o pierdere a conștienței. Revenirea după criză are și ea loc mult mai rapid decât în cazul unei crize epileptice.“Dr. Cătălina Hogea, meDiC psiHiatru neuroaxis.
de lipsa conștiinței. aceste crize apar în urma unui „scurt circuit” în creier. efectele pot fi ușoare – o lipsă scurtă a atenției, sau severe – convulsii prelungite. Și frecvența poate varia – de la mai puțin de una pe an până la câteva pe zi.