AP: Te­a­trul de Stat Evrei­esc din Ro­mânia ex­plo­re­a­ză lu­cră­ri­le des­pre Ho­lo­caust

BU­CU­REȘTI, Ro­mânia (Asso­cia­ted Press): Ulti­ma pre­mi­e­ră de la Te­a­trul de Stat Evrei­esc din ca­pi­ta­la Ro­mâni­ei, Bu­cu­rești, ex­plo­re­a­ză oro­ri­le Ho­lo­caus­tu­lui prin amin­ti­ri­le unei su­pra­vi­ețu­i­toa­re des­pre la­gă­re­le de con­cen­tra­re Aus­chwitz și Plas­zow.

Romania Libera - - Prima Pagina - Adria­na.con­stan­ti­nes­cu @ro­ma­nia­li­be­ra.ro

Ulti­ma pre­mi­e­ră de la Te­a­trul de Stat Evrei­esc din ca­pi­ta­la Ro­mâni­ei, Bu­cu­rești, ex­plo­re­a­ză oro­ri­le Ho­lo­caus­tu­lui prin amin­ti­ri­le unei su­pra­vi­ețu­i­toa­re des­pre la­gă­re­le de con­cen­tra­re Aus­chwitz și Plas­zow.

De­bu­tul de vi­neri al „Zi­le­lor fru­moa­se ale ti­ne­reții me­le” de că­tre su­pra­vi­ețu­i­toa­rea ro­mâncă evreias­că a Ho­lo­caus­tu­lui, Ana No­vac, ur­me­a­ză co­me­mo­ră­ri­le Zi­lei Nați­o­na­le a Me­mo­ră­rii Ho­lo­caus­tu­lui din 9 oc­tom­brie, zi­ua în ca­re au înce­put de­por­tă­ri­le evrei­lor și ro­mi­lor din Ro­mânia în 1941. Scrie Asso­cia­ted Press.

Apro­xi­ma­tiv 280.000 de evrei și 11.000 de ro­mi au fost de­por­tați și uciși sub re­gi­mul pro-na­zist al Ro­mâni­ei în tim­pul ce­lui de-Al Doi­lea Răz­boi Mon­dial. În pe­ri­oa­da co­mu­nis­tă, su­te de mii de evrei ro­mâni au emi­grat în Isra­el. Po­pu­lația evreias­că ac­tua­lă es­te în jur de 6.000, față de 800.000 înain­te de răz­boi.

Pi­e­sa a avut pre­mi­e­ra on­li­ne și în fața spec­ta­to­ri­lor ca­re au ocu­pat mai puțin de o trei­me din lo­curi din cau­za mă­su­ri­lor me­ni­te să înce­ti­neas­că pan­de­mia de co­ro­na­vi­rus în nați­u­nea est-eu­ro­pe­a­nă.

Maia Mor­gen­stern, șe­fa Te­a­tru­lui Evrei­esc de Stat și o ac­triță de ori­gi­nie eve­reias­că, cu­nos­cu­tă cel mai bi­ne pen­tru ro­lul lui Ma­ry în con­tro­ver­sa­tul film din 2004 al lui Mel Gib­son „Pa­si­u­nea lui Hris­tos”, a des­cris pu­ne­rea în sce­nă a pi­e­sei pen­tru Asso­cia­ted Press drept un „proi­ect ex­clu­siv fe­mi­nin”. Re­gi­zo­rul es­te o fe­meie, Lia­na Ce­ter­chi.

„Fi­e­ca­re din­tre noi es­te o fațe­tă a su­fle­tu­lui și me­mo­ri­ei Anei No­vac”, a spus Mor­gen­stern. Au­toa­rea pi­e­sei, năs­cu­tă Zim­ra Har­sa­nyi, pro­vi­ne din re­gi­u­nea Tran­sil­va­ni­ei de nord a Ro­mâni­ei.A fost de­por­ta­tă la vârsta de 14 ani. Jur­na­lul pe ca­re îl ți­nea într-un la­găr de con­cen­tra­re na­zist a fost pu­bli­cat pen­tru pri­ma da­tă în Unga­ria în 1966 și ul­te­ri­or tra­dus în mai mul­te lim­bi, dar a ajuns în raf­tu­ri­le de că­rți din ța­ra sa na­ta­lă doar în 2004.

Mu­lți com­pa­ră ope­ra cu cea a Annei Frank, au­to­rul „Jur­na­lu­lui unei ti­ne­re fe­te”, ca­re a do­cu­men­tat viața ei as­cun­să în Olan­da ocu­pa­tă de na­ziști înain­te de a fi de­por­ta­tă în la­gă­re­le de con­cen­tra­re.

„Sun­tem pur­tă­tori de ci­ca­trici din răni ca­re nu sunt di­rect ale noas­tre, dar to­tuși pur­tăm aces­te ci­ca­trici”, a spus Mor­gen­stern. Ea a su­bli­niat im­por­ta­nța evo­că­rii eveni­men­te­lor prin spec­ta­col te­a­tral „pen­tru a înțe­le­ge fan­to­me­le unui tre­cut du­re­ros, amin­ti­ri­le unor eveni­men­te te­ri­bi­le ca­re au împă­rțit lu­mea în că­lăi și vic­ti­me”. Actrițe­le poar­tă cos­tu­me­le cu dun­gi ale la­gă­re­lor de con­cen­tra­re pe fun­da­lul ima­gi­ni­lor ca­re înfățișe­a­ză in­tră­ri­le în ta­bă­ră, ca­me­re­le de gaz și dor­mi­toa­re­le goa­le. Fo­to­gra­fi­i­le și nu­me­le vic­ti­me­lor Ho­lo­caus­tu­lui ru­le­a­ză pe ecra­nul sce­nei. Oa­se­le uma­ne și un cra­niu sunt ți­nu­te de in­ter­preți în tim­pul mo­no­lo­gu­ri­lor.

Pan­de­mia a avut un im­pact se­ver asu­pra co­mu­ni­tății ar­tis­ti­ce a Ro­mâni­ei, de­cla­nșând închi­de­rea te­a­tre­lor în tim­pul blo­că­rii. Mai târziu, te­a­tre­lor li s-a per­mis să su­sți­nă spec­ta­co­le nu­mai în aer li­ber, apoi în in­te­ri­or cu un nu­măr li­mi­tat de spec­ta­tori.

„Aces­tea sunt între­bări exis­te­nția­le și de ase­me­nea mo­ra­le. Ce să fa­cem pen­tru a pro­te­ja viața, pen­tru a nu fi o ame­ni­nța­re, și în ace­lași timp să ne con­ti­nuăm exis­te­nța și acti­vi­ta­tea noas­tră și să ne me­nți­nem sta­tu­tul de ar­tiști? ” A de­cla­rat Mor­gen­stern.

Dis­pa­riția mi­no­ri­tății evrei­ești din Ro­mânia în se­co­lul al XX-lea

O par­te însem­na­tă din po­pu­lația evreias­că a Isra­e­lu­lui e ori­gi­na­ră din Ro­mânia și din Re­pu­bli­ca Mol­do­va, sau sunt des­cen­de­nți ai emi­gra­nți­lor ca­re pro­vin din aces­te țări. Evreii din ță­ri­le ro­mâne au su­sți­nut le­gă­turi cu Isra­e­lul timp de se­co­le. Evreii re­li­gi­oși ca­re ave­au po­si­bi­li­ta­tea, ple­cau la bă­trânețe ca să moa­ră și să fie îngro­pați pe tă­râmu­ri­le con­si­de­ra­te de ei ca fi­ind pa­tria lor ori­gi­na­ră. Co­mu­ni­tăți­le evrei­lor din Ro­mânia îi aju­tau eco­no­mic pe acești evrei, ca­re trăiau într-o mi­ze­ra­bi­lă să­ră­cie în ce­le pa­tru orașe în ca­re exis­tau co­mu­ni­tăți evrei­ești de mii de ani : Ie­ru­sa­lim, He­vron, Ti­be­rias și Țe­fat. Sta­tul ro­mân nu acor­da ce­tățe­nie evrei­lor pe mo­ti­vul că era de­fi­nit ca stat or­to­dox, iar ca­to­li­cii, pro­tes­ta­nții, mu­sul­ma­nii și evreii nu erau con­si­de­rați ce­tățeni ro­mâni, ci su­puși aus­tri­eci, ger­mani sau oto­mani.

În de­cur­sul ce­lui de al doi­lea Răz­boi Mon­dial, un val de emi­gra­nți evrei s-a pro­dus, sub aus­pi­ci­i­le so­ci­e­tății evrei­ești „Aliyah” (con­du­să de Șmuel Lei­bo­vici și de Eu­gen Meis­sner) în vre­mea pri­goa­nei an­to­nes­ci­e­ne și ime­diat du­pă lo­vi­tu­ra de stat de la 23 au­gust 1944. Evreii ca­re ple­cau atunci tre­bu­iau să-și la­se toa­te bu­nu­ri­le și toți ba­nii, și că­lă­to­re­au în con­diții de răz­boi, unii pi­e­rind în aces­te ten­ta­ti­ve.

În pe­ri­oa­da an­to­nes­cia­nă au pă­ră­sit Ro­mânia cir­ca 60.000 de evrei

Du­pă du­pă 23 au­gust 1944 apro­xi­ma­tiv 120.000 au pă­ră­sit Ro­mânia, deși mu­lți nu au pu­tut in­tra în Pa­les­ti­na din cau­za fo­rțe­lor bri­ta­ni­ce. Du­pă mul­te di­fi­cul­tăți, ma­jo­ri­ta­tea au ajuns în Isra­el iar unii, în Sta­te­le Uni­te și Franța. Evreii ba­sa­ra­beni (în ma­jo­ri­ta­te evrei ruși) ca­re su­pra­vi­ețu­i­se­ră ho­lo­caus­tu­lui (cir­ca 130.000) au de­venit de­fi­ni­tiv so­vi­e­tici în 1944.

La­gă­rul de ex­ter­mi­na­re de la Po­do­lia

Sub gu­ver­na­rea lui Ion Anto­nes­cu, Re­ga­tul Ro­mâni­ei a reușit per­for­ma­nța de a de­ve­ni uni­cul stat în afa­ră de Ger­ma­nia Na­zis­tă ca­re a înfi­i­nțat și ope­rat pro­pri­ul la­găr de ex­ter­mi­na­re (în Po­do­lia, Mol­do­va gra­nița cu Ucrai­na), un­de pes­te 100 000 de evrei au mu­rit.

Săl­bă­ti­cia și ze­lul cu ca­re tru­pe­le ro­mâne au exe­cu­tat po­li­ti­ca lui Anto­nes­cu de ex­ter­mi­na­re a evrei­lor au fost re­mar­ca­te la doar 3 luni de ofen­si­vă co­mu­nă în est chiar de că­tre führer, ca­re de­cla­ra că Anto­nes­cu ur­me­a­ză niște po­li­tici mult mai ra­di­ca­le de­cât noi în ches­ti­u­nea evreias­că. La doar do­uă săp­tă­mâni de la des­chi­de­rea fron­tu­lui ră­să­ri­te­an, Jo­seph Go­eb­bels con­sta­ta și el cât de splen­did acți­o­nea­ză Anto­nes­cu în ches­ti­u­nea evreias­că.

Arma­ta Ro­mână, sub con­du­ce­rea lui Ion Anto­nes­cu, a bă­tut re­cor­duri în ma­te­rie de nu­măr de evrei ma­sa­crați într-o uni­că acți­u­ne, ca nu­măr de evrei ma­sa­crați într-un timp cât mai scurt, lă­sând în ur­mă în aces­te pri­vi­nțe chiar si We­hrma­cht-ul lui Hi­tler!

Ja­ful ca­re însoțea ma­sa­cre­le ar­ma­tei ro­mâne i-au dez­gus­tat până și pe na­ziști, ra­poar­te­le mi­li­ta­re ale We­hrma­cht-ului din iu­lie 1941 fă­cându-se eco­ul ne­mu­lțu­mi­ri­lor ger­ma­ne în ce pri­vește bes­tia­li­ta­tea cu ca­re sol­dații ro­mâni sub co­man­da lui Anto­nes­cu își exe­cu­tau po­li­ti­ca de ma­sa­cra­re a evrei­lor. Ne­mții se te­me­au că, aso­ciați fi­ind cu ro­mânii, ima­gi­nea ar­ma­tei lor ar pu­tea să fie mur­dă­ri­tă de ze­lul aces­to­ra din ur­mă.

Fo­to­gra­fie pre­lu­cra­tă, ac­trița de ori­gi­ne evreias­că-ro­mână Maia Mor­ger­nstern, în cen­tru, se pre­zin­tă ală­turi de co­le­ge­le ac­trițe ale Te­a­tru­lui Evrei­esc de Stat, pur­tând măști pen­tru pro­te­cția împo­tri­va in­fe­cți­ei CO­VID-19, în tim­pul re­pe­tiți­i­lor pen­tru pre­mi­e­ra fil­mu­lui „Zi­le­le fru­moa­se ale Ti­ne­reții Me­le „, ba­za­tă pe jur­na­lul su­pra­vi­ețu­i­to­ru­lui ro­mân evrei­esc al Ho­lo­caus­tu­lui Ana No­vac, la Bu­cu­rești, joi, 15 oc­tom­brie 2020. (Fo­to AP / Andre­ea Ale­xan­dru)

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.