Gambitul președintelui
Niciun lider român nu recunoaște dreptul constituțional al lui Donald Trump de a-și găsi dreptatea (electorală) în justiție. Toți îi cântă prohodul. Dar de “political gambit”, puțină lume știe.
Pentru cei nefamiliarizați cu procedurile constituționale americane și cu practicile electorale din trecut, când un candidat, ieșit învins la scrutinul electoral, a fost desemnat președinte, le recomand “Gambitul damei” de pe Netflix, pentru a înțelege că imposibilul poate deveni posibil, doar atunci când știi să faci mutări neașteptate. Iar Donald Trump e de departe un învins, astfel că unii părerologi din SUA vorbesc chiar despre Noua Republică de la Avignion.
Dar să revenim la ale noastre. Vajnicii luptători din România pentru independența magistraților, purtătorii de mânuțe și cohorta de civili tac mâlc. Nu le mai vine pofta de a apăra justiția și procesele echitabile? Instituția fundamentală a oricărui stat nu mai e importantă, acum când se prefigurează ordinea mondială a corectitudinii politice, nu morale? Zeci de mii de români au mărșăluit pe străzi. Dintre toți promotorii luptei pentru apărarea justiției, niciunul nu mai spune nimic. Orice cetățean, fie el președinte, fie om de rând, are acces liber la instanțe.
Faptul că activiștii #projustiție nu numai că nu fac mitinguri în fața Ambasadei SUA la București, dar nu scot o vorbă, e încă un argument, din cele zeci clamate de mine și de puținii analiști civili, că toată intifada #rezist a fost doar o rebeliune cu tentă populară, creată și organizată de serviciile secrete, române și străine.
Niciun lider român nu recunoaște dreptul constituțional al lui Donald Trump de a-și găsi dreptatea (electorală) în justiție. Toți îi cântă prohodul. Dar de “political gambit”, puțină lume știe. Pentru cei nefamiliarizați cu procedurile constituționale americane și cu practicile electorale din trecut, când un candidat, ieșit învins la scrutinul electoral, a fost desemnat președinte, le recomand “Gambitul damei” de pe Netflix, pentru a înțelege că imposibilul poate deveni posibil, doar atunci când știi să faci mutări neașteptate. Iar Donald Trump e de departe un învins, astfel că unii părerologi din SUA vorbesc chiar despre Noua Republică de la Avignion.
Dar să revenim la ale noastre. Vajnicii luptători din România pentru independența magistraților, purtătorii de mânuțe și cohorta de civili tac mâlc. Nu le mai vine pofta de a apăra justiția și procesele echitabile? Instituția fundamentală a oricărui stat nu mai e importantă, acum când se prefigurează ordinea mondială a corectitudinii politice, nu morale?
Zeci de mii de români au mărșăluit pe străzi. Dintre toți promotorii luptei pentru apărarea justiției, niciunul nu mai spune nimic. Orice cetățean, fie el președinte, fie om de rând, are acces liber la instanțe.
Faptul că activiștii #projustiție nu numai că nu fac mitinguri în fața Ambasadei SUA la București,dar nu scot o vorbă,e încă un argument, din cele zeci clamate de mine și de puținii analiști civili, că toată intifada #rezist a fost doar o rebeliune cu tentă populară, creată și organizată de serviciile secrete, române și străine. Pe vremea reîntoarcerii președintelui Klaus Iohannis cu șapca de la Trump zicea că: “a fost și rămâne un susținător ferm al unei justiții independente și funcționale, care garantează și respectă drepturile și libertăților cetățenilor.”
Și Donald Trump, asemenea oricărui cetățean dintr-o democrație constituțională, are dreptul să se adreseze justiției, atunci când consideră că i-au fost încălcate drepturile.
Klaus Iohannis a uitat de șapcă și s-a grăbit să salute victoria lui Joe Biden.
Constituția americană permite un gambit politic, acea mișcare din șah, în care jucătorul cu albele își poate sacrifica pionul pentru asaltul final. Cei care nu dau sentințe umorale și cunosc situațiile similare din istoria SUA știu că există mai multe cazuri în care un candidat a obținut victoria în scrutinul electoral, dar nu și postul de președinte. Gambitul,tradus și pentru fostul președinte,învârtitor de cubulețe, care-l compară pe Trump cu Dodon, într-o nerușinată postare, e altceva decât servitul whisky-ului cu dama pe picior. ■