Exclusiv. Licitație cu dedicație, pentru harta clădirilor României
Mai multe asociații profesionale cer ministrului Attila Cseke anularea licitației privind cartografierea clădirilor din 320 de orașe ale României, pe motiv de neadecvare a caietului de sarcini
Centrul Național de Cartografie (CNC), o autoritate în su-bordinea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a publicat în ziua de 23 decembrie 2021, un caiet de sarcini, pentru o licitație privind realizarea ortofotoplanurilor (imagini din avion) ale clădirilor din 320 de localități ale României, în valoare totală de 42 de milioane de lei, circa 8,6 milioane de Euro.
Caiet de sarcini, inhibat la deschidere
Anunțul privind licitația, lansat în Ajunul Crăciunului, nu ne-ar fi stârnit atenția dacă nu ar fi avut în SICAP precizarea “caietul de sarcini e inhibat la deschidere.” Acest mic amănunt, a născut “suspiciunea rezonabilă” că va fi o licitație cu dedicație. Târziu, aproape de Revelion, documentul s-a desecretizat.Aplicanților le-a rămas doar câteva zile pentru depunerea contestaților și a documentelor clarificative.
CNSC are dosarul pe masă
Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor are un dosar în lucru privind acest ca-iet de sarcini, care include punctele de vedere ale asociațiilor profesionale. Încă nu s-a pronunțat asupra soluției.
Caietul de sarcini are două secțiuni: realizarea de ortofotoplanuri pentru suprafaţa municipiului Bucureşti şi a oraşelor, municipiilor reşedinţă de judeţ din mai multe judeţe, în prima secțiune, iar în a doua “dezvoltarea şi implementarea Sistemului Informatic Integrat de Automatizare a Proceselor de Recepţie,Gestiune,stocare şi diseminare a datelor rezultate din secțiunea 1”.
Experții, nedumeriți
Experții nu înțeleg de ce partea de realizare foto este legată organic, în filosofia Autorității Contractante, de cea de soft, unde apar – în mod ciudat – doar anumite produse, specificate în mod clar, în condițiile în care pe piață există și altceva decât ERDAS, sistemul dezvoltat de „Hexagon Geospatial”. O simplă căutare pe google, indică oricărui cititor cine e acest consorțiu și cine e distribuitorul agreat pentru licențe.
De ce fotografii din avion și nu cu laser?”“VALERIU MANOLACHE, Președintele patronatelor din domeniu
Specialiștii consultați de redacția “României libere,” în urma sesizărilor multitudinilor de aspecte, determinante privind îngrădirea liberei concurențe,și a sumedeniei de parametrii tehnici, în măsură să limiteze, nu să deschidă spre competiție liberă, susțin că au informat ministrul dezvoltării despre aceste aspecte sesizate chiar și de un profan, obișnuit cu modul de redactare ale caietelor de sarcini de către autoritățile contractante, atunci când lasă intenționat ilaritatea.
Multe prevederi ale caietului de sarcini sunt restrictive.Ca de pildă, fotografierea clădirilor trebuie să se facă doar cu “dispozitiv fotogrametric” dintr-un avion cu pilot. Se exclud, astfel, dronele, care ar putea fi mai economicoase în economia bugetului.
Într-o precizare făcută de Autoritatea contractantă, se spune că filmările trebuie făcute cu sistemul “maltesse cross,” cu cinci camera montate pe avion. De ce
nu patru, de ce cinci?
O altă ciudățenie e dorința autorității de a face fotografii în 3D numai pentru clădirile din București. Pentru acestea, solicită, conform caietului de sarcini, filmări oblice, când “acestea se pot obține și prin alte tehnologii, cum ar fi laserul,“potrivit lui Valeriu Manolache, președintele Asociației Patronale din Cadastru, Cartografie și Geodezie, consultat pe acest subiect limitativ,în opinia jurnaliștilor.
Dacă la prevederi tehnice, autorii caietului de sarcini sunt extrem de fideli unor produse și sisteme aparținând doar unora dintre competitori,la echipamentele care însoțesc camera fotogrammetrică rămâne doar dubitativul “moderne,” ca și la referirea privind Proiectul de zbor care trebuie livrat “la o scară convenabilă.”
Aspru la tehnică, ambiguu la calitate. Și aici e un punct nodal, comentat cu Valeriu Manolache, în detaliu.
Din punctajul necesar adjudecării
licitației, 60% se oferă principiilor de calitate și doar 40% celor legate de preț.
În condițiile în care nu se realizează filme 3D, e greu de înțeles de ce se pune atât preț pe calitate,acolo unde vorba președintelui APCCG e o matematică distinctă a arhitecturii.Cadastrul nu e un film cu imagini frumoase și lumini sclipitoare. Doar un ansamblu de date, cu limitări ale dimensiunilor, cote de înălțime și parametrii relaționali. Studiind documentul oficial al CNC, Asociația Patronală din Cadastru, Cartografie și Geodezie a trimis un punct de vedere ministrului Attila Cseke, o personalitate remarcabilă a lumii politice, cunoscut pentru corectitudinea activității sale din întreaga carieră. Valeriu Manolache, expert cu state vechi în domeniu, se miră cum creatorii caietului de sarcini au fost atât de preciși la detaliile tehnice ale echipamentelor, iar la punctajul de validare, grila de evaluare a celor din autoritate, nu se face nicio precizare clară.
“Algoritmul de calcul pentru cele 60 de puncte, puse la dispoziția evaluatorilor din autoritate, sunt arbitrare,” mai spune domnia sa.
Chiar dacă i s-a arătat criteriile de competență ale echipei de realizare și implementare a hărții clădirilor din cele 320 de localități, prin care se solicită ca membrii echipei de lucru să aibă studii post-universitare, Manolache nu se pronunță dacă intenția Autorității Contractante este de a favoriza vreo companie străină. Dar reprezentantul din România? Ne-a răspuns că vede și el cu ochiul liber că “există cerințe pe care firmele din România nu le pot îndeplini.”
Dar ce nu înțelege profesionistul domeniului e de ce are nevoie CNC de un nou sistem informatic de stocare a datelor, în condițiile în care autoritatea deține unul. Lui i se par exigențele,impuse domeniului informatic, prea restrictive, într-o primă măsură și prea largi la pungă, în a doua, menită să nască o serie de speculații. Sunt interese ascunse în spatele acestei afaceri? Evident că da.Nimeni nu lucrează de dragul României pentru un sistem de tip google map, dar mult mai riguros.
De ce are nevoie Primăria Capitalei de o hartă 3 D a clădirilor? De ce nu plătește așa ceva? Se întreabă interlocutorul, care ține să sublinieze că în Olanda, aceste ortofotoplanuri sunt folosite de fisc, de autoritățile de control, pentru a afla cine și-a construit o cameră în plus și nu plătește taxe și impozite sau dacă panourile publicitare au ciupit la dimensiuni. Nimic nu rămâne nemăsurat și netaxat, pe baza acestui proiect. Dar dacă statul plătește peste 42 de milioane de lei, aceste detalii nu ar trebui să fie accesibile pentru toată lumea?, se mai întreabă președintele APCCG.
Mai multe asociații din domeniu i-au sesizat ministrului dezvoltării neclaritățile.
Cel mai vehement mesaj a venit din partea Uniunii Geodezilor din România, care la data de 22 ianuarie2021 a solicitat oficial CNC-ului, cu “știința Ministrului de resort și a conducerii ANCPI, anularea procedurii de achiziție publică”. Achiziţia serviciilor pentru 320 de localităţi, grupate într-un singur lot, este de natură a crea monopol în piaţa de fotogrammetrie”, conchide un material amplu trimis autorității contractante de către Uniunea Gedezilor din România.
Din punctul de vedere al Societății Române de Fotogrammetrie și Teledetecție, “ar trebui revizuite formulări și condiționalitățile specificate în caietul de sarcini, astfel încât obiectivele să fie atinse fără riscuri majore”. Recomandarea principală a SRFT are în vedere o abordare teritorială omogenă din punct de vedere al preciziei solicitate, respectiv 15 cm,eliminând astfel riscurile majore generate de etapa de desecretizare. Suspiciune rezonabilă sau încremenire într-un proiect vechi?
Sursele noastre din domeniu recunosc stilul învechit, bătrânicios și dedicat al caietului de sarcini.
Toate asociațiile de profil cer autorității îmbunătățirea cadrului competiției și implicarea specialiștilor și firmelor din țară.
E momentul ca ministru Attila Cseke să ceară anularea licitației, care și așa are un termen extrem de strâns.