ROMÂNIA, PE ULTIMUL LOC DIN UE ÎN PRIVINȚA CONSUMULUI DE PRODUSE DERIVATE DIN SÂNGE ȘI PLASMĂ UMANĂ
Este doar una dintre concluziile raportului „Plasmă pentru România”, realizat de Observatorul Român de Sănătate (ORS) la cererea Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID).
Este doar una dintre concluziile raportului „Plasmă pentru România”, realizat de Observatorul Român de Sănătate (ORS) la cererea Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID).
Mai mult decât atât, în anul 2021, România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fracționare, în condițiile în care, după cum s-a demonstrat deja, prin crizele de imunoglobulină din anii 2017 și 2018, acest lucru pune în pericol accesul la tratament al pacienților români cu imunodeficiențe primare. De asemenea, din cauza lipsei spațiilor de depozitate adecvate, centrele de transfuzii sunt nevoite să arunce anual între 20.000 și 60.000 de litri de plasmă, aceleași centre de transfuzii din rețeaua Ministerului Sănătății funcționând fără acreditări conforme normelor europene. În plus, echipamentele existente sunt învechite și trebuie înlocuite.
Mai mult decât atât, în anul 2021, România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fracționare, în condițiile în care, după cum s-a demonstrat deja, prin crizele de imunoglobulină din anii 2017 și 2018, acest lucru pune în pericol accesul la tratament al pacienților români cu imunodeficiențe primare. De asemenea, din cauza lipsei spațiilor de depozitate adecvate, centrele de transfuzii sunt nevoite să arunce anual între 20.000 și 60.000 de litri de plasmă, aceleași centre de transfuzii din rețeaua Ministerului Sănătății funcționând fără acreditări conforme normelor europene. În plus, echipamentele existente sunt învechite și trebuie înlocuite.
Potrivit raportului „Plasmă pentru România”, realizat de Observatorul Român de Sănătate (ORS) la cererea Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID), România este în continuare dependentă de importul de produse derivate din plasmă, în condițiile în care majoritatea țărilor europene au dezvoltat sisteme de colectare și prelucrare locală a plasmei umane, asigurându-și astfel cantitățile necesare consumului intern. În astfel de condiții, în lipsa unor măsuri urgente, țara noastră va ajunge să importe medicamente derivate din plasmă în cantități insuficiente și la prețuri exorbitante, lăsând bolnavii fără tratament. În România, cel puțin 20.000 de pacienți ar putea ajunge să depindă exclusiv de tratamentul cu medicamente derivate din plasmă. Vorbim despre persoane cu imunodeficiențe primare și boli genetice, cum ar fi deficitul de alfa-1 antitripsină și hemofilie.
Austria, Cehia și Germania sunt țările care au de departe cele mai mari volume de donații de sânge pe cap de locuitor, contribuind în mare măsură la resursele europene. În ceea ce privește particularitățile care țin de plasma pentru fracționare, Austria, Italia și Republica Moldova au reglementări specifice pentru colectarea ei, sistemul de hemovigilență respectă întocmai standardele internaționale actuale și au campanii naționale de promovare a donării de sânge și componente sanguine. România are nevoie de o strategie corectă și urgentă pentru a începe colectarea de plasmă pentru fracționare local. Astfel, raportorii ORS și ARPID au prezentat și câteva recomandări pe termen scurt și lung, dintre care amintim:
- crearea unui plan de investiții care să aducă sistemul la standardele și legislația impuse de Uniunea Europeană.
- renovarea și dezvoltarea infrastructurii centrelor de transfuzii și dotarea lor cu aparatura necesară.
- implementarea de norme care să reglementeze clar toate etapele necesare trimiterii plasmei colectate la nivel local spre fracționare, de la monitorizarea sănătății donatorilor la colectarea, testarea, stocarea și distribuția plasmei. - posibilitatea colectării plasmei de către centrele private. Această propunere ar putea fi adresată atât către companiile private, cât și către organizațiile neguvernamentale, modelul fiind unul deja funcțional și de succes în țări precum Austria, Germania, Cehia și Ungaria.
Este imperios necesar să începem să colectăm plasmă și în România. Dacă nu vom face asta în viitorul cât mai apropiat, viața pacienților cu imunodeficiențe primare va fi pusă, din nou, în pericol.“
OTILIA STÂNGĂ, PREȘEDINTE ARPID