10 Mai (nu) va mai fi de-a pururi
Istoria o scriu învingătorii. Noi am pierdut două războaie,în ultimii 70 de ani.
Pe cel împotriva sovieticilor în 1945 și pe cel de-al doilea, al Căderii Cortinei de Fier. 10 Mai (nu) va mai fi de-a pururi,sfântă zi de sărbătoare. Și de ce sărbătorim doar 9 mai?
Din 1887,an în care Principatele Române dobândeau victoria împotriva turcilor la Plevna, până în 1947, la 10 Mai se sărbătorea Ziua Națională și Implicit Ziua Independenței de stat. În 10 Mai 1866 intra Principele Carol în Ţara Românească. În 10 Mai Principele Carol semna Declaraţia de Independenţă.În 10 mai 1881,era încoronat.Pe 10 Mai,zeci de ani la rândul,românii se bucurau de Sărbătoarea Naţională. Comuniștii au rupt totul, în câţiva zeci de ani. Au și răstălmăcit.Ei au mutat Ziua Independenţei pe 9 Mai, ziua discursului lui Kogălniceanu din Cameră.
Istoria o scriu învingătorii. Noi am pierdut două războaie, în ultimii 70 de ani. Pe cel împotriva sovieticilor în 1945 și pe cel de-al doilea, al Căderii Cortinei de Fier. 10 Mai (nu) va mai fi de-a pururi, sfântă zi de sărbătoare. Și de ce sărbătorim doar 9 mai?
Din 1887, an în care Principatele Române dobândeau victoria împotriva turcilor la Plevna, până în 1947, la 10 Mai se sărbătorea Ziua Națională și Implicit Ziua Independenței de stat.
În 10 Mai 1866 intra Principele Carol în Ţara Românească. În 10 Mai Principele Carol semna Declaraţia de Independenţă. În 10 mai 1881, era încoronat.Pe 10 Mai,zeci de ani la rândul, românii se bucurau de Sărbătoarea Naţională. Comuniștii au rupt totul, în câţiva zeci de ani. Au și răstălmăcit. Ei au mutat Ziua Independenţei pe 9 Mai, ziua discursului lui Kogălniceanu din Cameră.
Orice adept al statului de drept știe că un document intră în vigoare atunci când e promulgat de șeful statului.
Marele susținător al Monarhiei, Mihail Kogălniceanu a făcut declarația cu o zi înainte de Marea Sărbătoare a Românilor. Pe 10 Mai, Senatul a votat Declarația de Independență și tot în aceeași zi, Principele Carol a semnat decretul. Pentru a înțelege de ce primul ministru liberal a decis să facă declarația, trebuie urmărit contextul.
Rusia declarase război Imperiului Otoman. Peste 100.000 de oșteni români au fost chemați sub arme. În ziua de 10 Mai, Principele Carol I îl aștepta la București pe Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatei țarului Nicolae, căruia îi era nepot, pentru a negocia asaltul redutelor otomane de la sud de Dunăre.
Puțină lume mai știe istoria. Anii comunismului au ras din manuale rolul Prințului Carol I în bătăliile acelui an.L-am învățat pe Peneș Curcanul al lui Alecsandri, dar n-am știut cine e adevăratul mare viteaz, atât de apreciat și de iubit de poporul român,ulterior punându-i pe cap coroana regală.
Puțină istorie nu strică. În vara anului 1977, Marele Duce Nicolae a hotărât să atace cu toată forța și întreg armamentul din dotare Plevna, după ce trupele au trecut Dunărea cu ajutorul ambarcațiunilor românești.
Comandantul armatelor țariste se declară în 11 iulie 1977 zdrobit. Printr-o telegramă trimisă Principelui Carol l, îi cere “fusiune” și trecerea armatei române pe la Corabia.
Marele cartier general român hotărăște, în aceeași zi, să răspundă cererilor rușilor și să ajute trupele țariste, aflate în nevoi, la Plevna. Armata română trimite la început o brigădă de infanterie și una de cavalerie la Nicopol.Pe 16 iulie primele unități române traversează Dunărea și iau controlul orașului Nicopol, preluat în întregime de români.
Puțină lume știe că Marele Duce Nicolae îi predă - din neputință comanda Principelui Carol I.Astfel comandantul armatelor reunite, ruso-românești, dobândește victoria la Plevna.Analiștii militari îi recunosc dibăcia marelui strateg român, domn al țărilor românești. Poporul îi cere,la scurtă vreme,cerut să fie suveran.
Domnește până în octombrie 1914, când pleacă la Domnul.Vechii români mai țin minte că regele lor a intrat în primul război mondial, contra propriei țări de baștină, pentru că așa a decis Consiliul de Miniștri.
Țara l-a iubit. A fost primul suveran al românilor. A avut o relație specială cu țarii Rusiei.
Când Carol I s-a apucat să construiască castelul Peleș la Sinaia,a fost întrebat de ce ridică o reședință Regală la doi pași de graniță, care era pe atunci la Predeal, Carol I a răspuns: ,,Nu știu pe ce hărți vă uitați voi, dar pe harta mea, care include toate teritoriile ocupate de români, Peleșul este în mijlocul țării”!
Domnia lui Carol I scoate din glod o națiune și o ridică la rang de statalitate.
Principe al României, între 18661881 și Rege,în perioada 1881-1914, rămâne simbolul independenței românilor. Populația din proaspătul Regat crește de la 4 milioane la 7 milioane de locuitori, sub domnia sa.
De la o țară eminamente agrară, Regatul român avea să aibă cele mai performante rafinării din Europa. A construit 3.100 de km de cale ferată. Pe vremea lui trenul ajungea mai rapid la Constanța decât acum. 26.500 de km de drumuri naționale. Comparați! Revenind la subiect, relația cu Rusia a fost menținută până în fatidicul an 1917. Lovitura de stat îi înlătură de la putere pe Romanovi. Trupele paramilitare ale V.I. Lenin sunt instruite în Germania. Relația Kaizerului Wilhelm cu Țarul Nicolae, deși erau verișori, se înrăutățesc din cauza crizei din Balcani, prilejuită de asasinarea Arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo, în 1914. Germania nu dorește să piardă influența din Balcani. Rusia rămâne fidelă Serbiei. Și de aici conflictul care ne împing și pe noi în război și ne lasă și fără tezaur.
10 Mai a fost și nu mai este,decât o simplă zi, căci nu mai avem regat. Doar învingătorii desenează hărți și pun la cârma țărilor vasale marionete.