Rapoartele globale spulberă futurismul din educație
Pământenii optează pentru școala tradițională Efectele pandemiei asupra educației copiilor sunt relevate de două studii recente, unul publicat de The Economist și altul de către Organizația “Salvați copiii” din România.
Pandemia a închis în casă peste un miliard de ele vide pe m apa m o n d. Studiile recent publicate arată și părțile bune ale lockdown-ului.
Printre acestea, public a ț ia The Economist scoate în evidență mai multe aspecte: mai întâi conștientizarea inegalității dintre bogați și săraci, apropierea părinților de profesori, reducerea anxietății celor mici și a abuzurilor asupra lor. Peste jumătate dintre directorii școlilor americane, chestionați recent de Universitatea Johns Hopkins, au declarat că au un contact mai strâns cu părinții decât înainte de închiderea școlilor. „Nu am vorbit niciodată cu părinții mai mult decât am făcut-o în ultimul an”,spune Katerine Dionne, profesor de școală publică din Connecticut, potrivit The Economist .68,2% dintre elevii români c h est ion a ț i, potrivit raportului “Salvați copiii”, au răspuns că au avut o relație bună cu profesorii în timpul învățământului online, chiar dacă accesul la internet...
Efectele pandemiei asupra educației copiilor sunt relevate de două studii recente, unul publicat de The Economist și altul de către Organizația “Salvați copiii” din România. Există părți bune și părți rele. O singură constantă: școala de modă veche nu va muri.
Pandemia a închis în casă peste un miliard de elevi de pe mapamond. Studiile recent publicate arată și părțile bune ale lockdown-ului.
Printre acestea, publicația The Economist scoate în evidență mai multe aspecte: mai întâi conștientizarea inegalității dintre bogați și săraci, apropierea părinților de profesori, reducerea anxietății celor mici și a abuzurilor asupra lor.
Peste jumătate dintre directorii școlilor americane, chestionați recent de Universitatea Johns Hopkins, au declarat că au un contact mai strâns cu părinții decât înainte de închiderea școlilor. „Nu am vorbit niciodată cu părinții mai mult decât am făcut-o în ultimul an”, spune Katerine Dionne, profesor de școală publică din Connecticut, potrivit The Economist. 68,2% dintre elevii români chestionați, potrivit raportului “Salvați copiii”,au răspuns că au avut o relație bună cu profesorii în timpul învățământului online,chiar dacă accesul la internet al copiilor de la noi e mai redus decât în țările civilizate ale lumii.
Unii elevi au înregistrat performanțe școlare mai bune în timpul studiului de la distanță, inclusiv cei care suferă de anxietate sau sunt victimele agresiunii. “Unii școlari, care se sfiesc să vorbească în clasă, au descoperit că online-ul e mai puțin intimidant. Jal Mehta, de la Universitatea Harvard, crede că învățământul la distanță a ajutat o serie de copii strălucitori să aibă rezultate mai bune, aceștia temându-se îndeobște de “aspectele sociale ale școlarizării”. Neema Avashia, profesoară în Boston,spune că prezența școlară a fost mai mare.
Cazurile raportate de abuzuri asupra minorilor au scăzut.Acest lucru se datorează, potrivit studiului,lipsei de vigilență a profesorilor care nu i-au mai văzut pe micuți în carne și oase.
Din alt unghi de vedere, publicația britanică relevă că școala de modă veche, în ciuda propagandei progresiste a amestecului dintre clase, nu a murit. “Modelele tradiționale de școală s-au dovedit durabile,declară Larry Cuban,istoric al educației la Universitatea Stanford. El spune că părinții apreciază eficiența și ordinea școlii de modă veche, clasificată pe bază de vârstă. „Oamenii doresc asta și le place, chiar dacă se plâng uneori de regimul din clase.” „Componenta online trebuie introdusă după terminarea pandemiei cu multă înţelepciune și acolo unde se potrivește”, a declarat recent ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la o emisiune cu Ion Cristoiu de pe Aleph News. Și el recunoaște existența unor rezultate bune în timpul pandemiei: în sfârșit s-a conștientizat nevoia pregătirii profesorilor pentru învățământul la distanță, domnia sa predând acest lucru de peste două decenii, ca profesor universitar.
Aspectele negative nu sunt atât de dramatice cum s-ar părea dintr-un anumit punct de vedere.
În contradicție cu studiul publicat de The Economist, în ediția sa de vineri, raportul “Salvați copiii” relevă că “aproape jumătate dintre copii români nu au acces la o tabletă sau la un computer, singurele dispozitive care pot permite o participare reală la lecţiile online, iar peste 50% spun că unul dintre riscurile majore ale acestei perioade a fost dependenţa de internet și, ca atare, expunerea la conţinut agresiv și la fake news, notează Agerpres. Și asta într-o țară cu cel mai rapid internet din Europa. „Datele din întreaga lume sugerează că, în medie, copiii au învățat mult mai puțin decât ar fi învățat de obicei” – confirmă publicația britanică.
Raportul despre închiderea școlilor pe plan global evidențiază importanța existenței fizice a școlilor, în ciuda predicțiilor unora că sistemul de învățământ se va reforma.
Școala tradițională nu moare,doar că anumite îmbunătățiri,mai ales tehnice,se vor resimți, potrivit celor două rapoarte comparate.
În Italia, potrivit surselor din țara respectivă, copiii au mâncat mai nesănătos, acasă fiind, decât mergând la școala unde există un meniu fix.
“Pentru marea majoritatea familiilor din America,predarea online a fost „ceva între dezamăgitor și dezastruos”, spune Justin
Elevii dădăciți de profesorii lor înainte de pandemie au găsit ca fiind greu învățământul la distanță,” crede Andreas Schleicher din OECD. Concluzia lui e că în viitor, copii trebuie încurajați să învețe în mod independent și să depindă mai puțin de profesori.“
Reich de la Teaching Systems Lab de la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
Instrumentele nu vor domina niciodată instrumentiștii, avea să spună înainte de moarte, colegul nostru de ziar, Ion Zubașcu, un cunoscut rapsod maramureșean, atunci când i-am prevăzut reforma digitală.