GUVERNUL A FOLOSIT CEA MAI MARE SUMĂ DIN FONDUL DE REZERVĂ DIN ULTIMII 13 ANI
Alocările bugetare din fondul de rezervă, aflat la dispoziția Guvernului, au crescut în 2020, cu 54%, arată un raport al Consiliului Fiscal. Totodată, instituția arată că s-ar impune amendarea legislației care reglementează folosirea fondului.
Consiliul Fiscal apreciază drept necesară amendarea legislației care reglementează modul de utilizare a fondului de rezervă, reiterând recomandarea privind specificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o transparență mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului de rezervă”.
RAPORTUL CONSILIULUI FISCAL
Deteriorarea cadrului de utilizare a fondului de rezervă apare atât din perspectiva totalului cheltuielilor angajate în anul 2020, cât și din cea a numărului hotărârilor de Guvern adoptate în vederea alocării unor sume din acest fond.
Este de subliniat însă că, experții de la Consiliul Fiscal atrag atenția că, excluzând acele cheltuieli generate de efectele social-economice induse de pandemie și alte cheltuieli urgente, cea mai mare parte din fondul de rezervă bugetară a fost destinată unor cheltuieli care nu se încadrează în categoria urgente și care ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat.
Astfel, în anul 2020, au fost alocate din fondul de rezervă bugetară circa 8 mld. lei (1,9% din cheltuielile totale, respectiv, 0,8% din PIB), din care 4,6 mld. lei către administrația centrală și 3,4 mld. lei către cea locală. Comparativ cu anul precedent,alocările totale din fondul de rezervă au crescut cu 54%, transferurile către administrația centrală cu 7,8%,iar cele către autoritățile locale de 3,6 ori, potrivit raportului.
Începând din anul 2016, odată cu implementarea noului Cod Fiscal care a condus la o relaxare fiscală de amploare (cu efecte în reducerea veniturilor bugetare), s-a permanentizat apelarea la majorări discreționare de cheltuieli permanente, rezultând o rigidizare tot mai accentuată a structurii cheltuielilor bugetare. De notat că majorarea în ritm alert a cheltuielilor cu salariile în sectorul public a determinat ca, din anul 2018,România să ocupe primul loc în UE privind raportarea acestora la total venituri fiscale și bugetare. Concomitent, creșterea punctului de pensie cu 65% în perioada 2017-2020 (urmare a indexărilor discreționare), a condus la majorarea ponderii cheltuielilor de asistență socială raportate la total venituri bugetare de la 37,7% în 2017 la 40,8% în 2020. În anul 2020 s-a atins un vârf al cheltuielilor de personal și cu asistența socială care au echivalat cu 94,3% raportat la veniturile fiscale (inclusiv contribuții de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. CF subliniază că situația nu este sustenabilă și necesită corecturi.
Datoria publică
În ceea ce privește, datoria publică, măsurată conform metodologiei europene ESA 2010, a crescut cu circa 125,7 mld. lei (+33,6%) în 2020 față de anul precedent pe fondul pandemiei COVID-19 și al programelor guvernamentale întreprinse pentru a atenua declinul economiei, iar ponderea acesteia în PIB s-a majorat semnificativ cu 12 pp de la 35,3% la 47,3%.
Conform evaluărilor Consiliului Fiscal, în scenariul de bază reprezentat de datele oficiale,datoria publică va continua să se majoreze până la nivelul de 54,1% în 2023, traiectoria inversându-se în 2024 când se prognozează să scadă la 53% din PIB.În condițiile unui scenariu mai puțin optimist, de scădere a deficitului bugetar ca pondere în PIB,de doar 1 pp pe an, față de 1,6 pp în scenariul de bază, ponderea datoriei s-ar situa pe o traiectorie de creștere, atingând un nivel semnificativ mai mare, de circa 58% în 2024. Această evoluție ar surveni pe fondul înregistrării unui deficit bugetar care nu stabilizează datoria publică (ca pondere în PIB) în intervalul 2021-2024. În ceea ce privește creșterea economică,Consiliul Fiscal prognozează un plus de 5,1% în 2021 (sub estimarea FMI de +7%), factorii determinanți ai acestuia fiind consumul privat și formarea brută de capital fix. Pe de altă parte, cele mai recente proiecții ale BNR plasează rata anuală a inflației IPC la nivelul de 4,1% la finalul anului 2021.