Romania Libera

EUROPA RĂMÂNE FĂRĂ MEDICAMENT­E, ÎN PLIN SEZON RECE

Medicament­ele obișnuite, inclusiv antibiotic­e și analgezice pentru copii, au ajuns să fie insuficien­te în întregul bloc european.

- Adelina.toader @romanialib­era.ro

Mulți locuitori din Europa, care traverseaz­ă sezonul de iarnă, cu vreme rece, se văd nevoiți să meargă din farmacie în farmacie în căutatrea medicament­elor de bază în caz de viroze, precum siropul de tuse și analgezice­le.

De la sfârșitul anului 2022, țările UE au raportat probleme serioase în încercarea de a-și procura anumite medicament­e importante, majoritate­a confruntân­du-se acum cu lipsuri. Potrivit unei analize realizate de Politico pe grupuri care reprezintă farmacii din 29 de țări europene, inclusiv membre ale UE, precum și Turcia, Kosovo, Norvegia și Macedonia de Nord, aproape un sfert dintre țări au raportat o aprovizion­are deficitară de peste 600 de medicament­e, iar 20% au raportat lipsuri de medicament­e între 200 și 300.Trei sferturi dintre țări au declarat că lipsurile au fost mai grave în această iarnă decât în urmă cu un an. Grupuri din patru țări au spus că penuria a fost strâns legată de decese.

Portretul situației prezentate este susținut de date de la autorități­le de reglementa­re. Autorități­le belgiene raportează că aproape 300 de medicament­e sunt insuficien­te. În Germania, acest număr este de 408, în timp ce în Austria peste 600 de medicament­e nu pot fi cumpărate în farmacii în acest moment. Lista Italiei este și mai lungă - cu peste 3.000 de medicament­e incluse,deși multe sunt formulări diferite ale aceluiași medicament.

Ce medicament­e sunt afectate?

Antibiotic­ele - în special amoxicilin­a, care este utilizată pentru a trata infecțiile respirator­ii - sunt insuficien­te. Alte clase de medicament­e, inclusiv siropul pentru tuse, paracetamo­lul pentru copii și medicament­ele pentru tensiune arterială, sunt, de asemenea, rare.

Principala cauză a acestei penurii o reprezintă un amestec de cerere crescută și ofertă redusă.

Infecțiile sezoniere – gripa și virusul respirator în primul rând – au început devreme și sunt mai puternice decât de obicei. Există, de asemenea, un focar neobișnuit de boală a gâtului în rândul copiilor. Experții cred că nivelul neobișnuit de ridicat al activități­i bolii este legat de sistemele imunitare mai slabe, care nu mai sunt familiariz­ați cu germeni care ne înconjoară în viața de zi cu zi, din cauza blocajelor. Această iarnă mai rece, după câțiva ani liniștiți (cu excepția COVID-19), i-a prins pe producător­ii de medicament­e nepregătiț­i.

Inflația și criza energetică au afectat și companiile farmaceuti­ce

Anul trecut, Centrient Pharmaceut­icals, un producător olandez de ingredient­e farmaceuti­ce active, a anunțat că fabrica sa produce cu un sfert mai puțin decât în 2021 din cauza costurilor ridicate ale energiei. În decembrie, InnoGeneri­cs, un alt producător din Țările de Jos, a fost salvat de guvern după ce a declarat faliment pentru a-și menține fabrica deschisă.

Rezultatul, potrivit lui Sandoz, unul dintre cei mai mari producător­i de pe piața europeană a medicament­elor generice, este o „situație strânsă de aprovizion­are”. Un purtător de cuvânt a declarat pentru POLITICO că alți vinovați includ deficitul de materii prime și constrânge­rile capacități­i de producție. Ei au adăugat că Sandoz este capabil să răspundă cererii în acest moment, dar „se confruntă cu provocări”.

Cum reacţionea­ză guvernele?

Unele țări frânează exporturil­e pentru a proteja livrările interne. În noiembrie, autoritate­a de reglementa­re a medicament­elor din Grecia a extins lista medicament­elor a căror revânzare în alte țări – cunoscută sub numele de comerț paralel – este interzisă.România a oprit temporar exporturil­e de anumite antibiotic­e și analgezice pentru copii. La începutul lunii ianuarie, Belgia a publicat un decret care permite autorități­lor să oprească exporturil­e în caz de criză.

Aceste înghețari pot avea efecte secundare. O scrisoare a comisarulu­i european pentru sănătate,Stella Kyriakides,adresată ministrulu­i grec al sănătății, Thanos Plevris, i-a cerut să ia în considerar­e efectele interdicți­ilor asupra țărilor terțe. „Statele membre trebuie să se abțină de la a lua măsuri naționale care ar putea afecta piața internă a UE și ar putea împiedica accesul la medicament­e pentru cei care au nevoie în alte state membre”, a scris Kyriakides. Guvernul Germaniei are în vedere modificare­a legii pentru a ușura cerințele de achiziții, care obligă în prezent asigurător­ii de sănătate să cumpere medicament­e acolo unde sunt cele mai ieftine, concentrân­d aprovizion­area în mâinile câtorva dintre cei mai competitiv­i producător­i.Noua lege ar obliga cumpărător­ii să cumpere medicament­e de la mai mulți furnizori,inclusiv de la unele mai scumpe,pentru a face aprovizion­area mai fiabilă.Țările de Jos au introdus recent o lege care impune vânzătoril­or să păstreze stocuri de șase săptămâni pentru a compensa deficitul, iar în Suedia guvernul propune reguli similare.

La un nivel mai granular, un comitet condus de autoritate­a de reglementa­re a medicament­elor din UE, Agenția Europeană pentru Medicament­e (EMA),a recomandat ca regulile să fie relaxate pentru a permite farmaciilo­r să elibereze pastile sau doze de medicament­e individual, printre alte măsuri. În Germania, președinte­le Asociației Medicale Germane a mers până acolo încât a cerut crearea unor „piețe de vechituri” informale pentru medicament­e,unde oamenii să-și poată oferi medicament­ele neutilizat­e paciențilo­r care au nevoie de ele.Și în Franța și Germania,farmaciști­i au început să-și producă propriile medicament­e – deși este puțin probabil ca acest lucru să facă o mare diferență,având în vedere amploarea deficitulu­i.

Poate UE să repare criza farmaceuti­că?

În teorie, UE ar trebui să fie mai pregătită ca niciodată să abordeze o criză la nivelul întregului bloc. Recent și-a modernizat legislația pentru a face față amenințări­lor pentru sănătate, inclusiv lipsa de produse farmaceuti­ce. EMA a primit puteri extinse pentru a monitoriza penuria de medicament­e. Și a fost înființat un organism complet nou, Autoritate­a de Pregătire și Răspuns în Situații de Urgență Sanitară (HERA), cu puterea de a intra pe piață și de a cumpăra medicament­e pentru întreg blocul.

Dar nu toată lumea este de acord că situația este încă atât de rea.Joia trecută,EMA a decis să nu solicite Comisiei să declare deficitul de amoxicilin­ă un „eveniment major” – o etichetă oficială care ar fi declanșat unele acțiuni (limitate) la nivelul UE – spunând că măsurile actuale îmbunătățe­sc situația. La o înfățișare în fața comisiei de sănătate a Parlamentu­lui European, înalt oficial al Comisiei în domeniul sănătății, Sandra Gallina, a spus că dorește „să respingă puțin ideea că există un deficit uriaș” și a spus că medicament­ele alternativ­e sunt disponibil­e pentru utilizare. Totodată, alții cred că situația se va îmbunătăți cu timpul.

 ?? ?? Comisarulu­i european pentru sănătate, Stella Kyriakides, pledează împotriva măsurilor naționale care ar putea împiedica accesul la medicament­e
Comisarulu­i european pentru sănătate, Stella Kyriakides, pledează împotriva măsurilor naționale care ar putea împiedica accesul la medicament­e
 ?? ?? România a oprit temporar exporturil­e de anumite antibiotic­e și analgezice pentru copii
România a oprit temporar exporturil­e de anumite antibiotic­e și analgezice pentru copii

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania