ROMÂNIA, TOT MAI DATOARE, VA FACE NOI ÎMPRUMUTURI
România trăiește din împrumuturi, iar noile promisiuni ale Guvernului de majorare ale salariilor și pensiilor, dar și faptul că anul acesta nu vor crește taxele și impozitele vor aduce țara noastră în pragul unor noi împrumuturi. Săptămâna viitoare o delegație a FMI va veni în România, însă pentru a vedea cum reușește guvernul Ciolacu să gestioneze situația economică.
Recent, ministrul Finanțelor Marcel Boloș spune că momentan nu se pune problema unui noi împrumut de la FMI. Românii sunt din ce în ce mai îndatorați, potrivit celor mai recente date ale Eurostat. În ultimii ani, deși avem fonduri europene, Guvernul nu poate folosi banii pentru salarii și pensii, astfel că toate majorările necesită eforturi bugetare, iar la capitolul colectarea taxelor și impozitelor, tot pe ultimul loc stăm.
Cifrele Eurostat arată că datoria guvernamentală a țării crescut de la 47,9% din PIB în trimestrul al treilea din 2022, până la 48,9% din PIB în trimestrul al treilea din 2023, adică 736 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă, raportat la populația rezidentă în România, de 19.053.315 persoane, conform recensământului de anul trecut, o datorie per cetățean rezident de 38.600 de lei.În 2019,aceeași datorie guvernamentală totală era de 373,4 miliarde, ceea ce însemna 35,1% din PIB, și 19.340 de lei pe cap de cetățean.
Statele membre UE cele mai îndatorate sunt Grecia (165,5% din PIB), Italia (140,6% din PIB), Franţa (111,9% din PIB), Spania (109,8% din PIB), Belgia (108% din PIB) și Portugalia (107,5% din PIB). La polul opus, cel mai mic raport datorie-PIB se înregistrează în Estonia (18,2%), Bulgaria (21%), Luxemburg (25,7%), Suedia (29,7%) și Danemarca (30,1%).
Datoria publică ar urma să mai crească având în vedere că ar fi nevoie de alte cateva zeci de miliarde pentru a menține economia. Potrivit unor surse ar fi vorba de noi împrumuturi de 36 miliarde euro în 2024, pentru a acoperi deficitul bugetar estimat la peste 17 miliarde euro și pentru a rostogoli datoria veche care va ajunge la scadenţă, adică vreo 19 miliarde euro, conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe. Dintre aceștia, aproximativ 23 miliarde euro ar urma să fie luaţi de la băncile locale și populaţie, iar restul de 13 miliarde euro de pe pieţele internaţionale.
Guvernul vrea să mărească salariile unor categorii de bugetari
La mai puțin de o lună de când bugetarii au avut parte de majorări salariale, Guvernul vrea sa crească din nou lefurile polițiștilor și angajaților din sănătate. Poliţiștii, dar și angajaţii din penitenciare ar putea primi în perioada următoare 15% în plus la salariu, potrivit unor surse guvernamentale, deși, la începutul acestui an, salariile bugetarilor au crescut cu 5%.Așadar în total, majorările ar putea fi de 20%.1,5 miliarde de lei va plăti statul în plus pentru majorările angajaţilor din Poliţie și Penitenciare.Angajaţii din Sănătate, mai exact personalul TESA din Sănătate, dar și asistenţii medicali ar putea primi 15% în plus la salariu.În cazul medicilor,majorarea ar putea fi puţin mai mică, în jur de 10%, potrivit unor surse guvernamentale.Așadar un impact bugetar, pentru majorările din Sănătate, de 3,5 miliarde de lei.
Bani necheltuiți din PNRR
În primul rând, până în acest moment, avem de cheltuit în acest an aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR, bani care în mare parte se vor duce în transporturi, mediu și digitalizare.
„Avem un miliard absorbit, 8 miliarde în conturi, iar acum în bugetul pe 2024 sunt prinși 8.4 miliarde din PNRR care sunt deja și care vin din tranșa de plată numărul trei, bani pe care îi vom cheltui în 2024.Așa este prins în buget și toți din Guvern asumat ca lucrurile,să se vadă.”,spunea ministrul fondurilor europene,Adrian Câciu.
Planul de Redresare și Reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă defalcate pe cincisprezece componente tematice. Planul este sprijinit cu peste 29 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, din care 13 % (3,7 miliarde de euro) au fost plătite României sub formă de prefinanțare în decembrie 2021 (1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare din granturi) și în ianuarie 2022 (1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanțare din împrumuturi). În concluzie, Guvernul va face noi împrumuturi anul acesta pentru a le plătit pe cele vechi, dar și pentru a plăti salariile și pensiile,în contextul în care ANAF nu reușește să colecteze nici jumătate din cât și-a propus. ANAF a colectat 30,43 miliarde lei în luna noiembrie, cu 723 milioane de lei sub programul de încasări, de 31,15 miliade de lei. Deși a rămas în urmă și în noiembrie, trebuie evidențiat că s-a redus semnificativ decalajul lunar față de plan, un aspect pozitiv pentru buget, având în vedere că ultimele două luni din an sunt cruciale pentru încadrarea chiar și în ținta de deficit bugetar, majorată de la 4,4% la 5,5%. Informațiile privind colectarea ANAF sunt bazate pe date operative, astfel că pot surveni unele mici modificări. Pentru primele 11 luni din 2023, ANAF era în urmă cu 18,32 miliarde de lei.
Avem un miliard absorbit, 8 miliarde în conturi, iar acum în bugetul pe 2024 sunt prinși 8.4 miliarde din PNRR care sunt deja și care vin din tranșa de plată numărul trei, bani pe care îi vom cheltui în 2024. Așa este prins în buget și toți din Guvern asumat ca lucrurile, să se vadă.”
ADRIAN CÂCIU, MINISTRUL FONDURILOR EUROPENE