ROMÂNIA PRIMEȘTE BANI DE LA UE PENTRU ÎNTĂRIREA FRONTIERELOR, DAR NU INTRĂ ÎN SCHENGEN
Prima zi a reuniunii JAI din 4 – 5 martie 2024 nu a avut nicio temă despre primirea deplină a României sau a Bulgariei în Spațiul Schengen, dar Comisia Europeană a anunțat că alocă 85 de milioane de euro pentru a întări granițele externe ale UE, mai precis cele ale României și Bulgariei.
Consiliul JAI (Justiție – Afaceri Interne) are prima reuniune oficială a anului 2024 în perioada 4 – 5 martie 2024 iar prima zi, cea de 4 martie, a fost dedicată capitolului Afaceri Interne. Aici se putea discuta sau vota primirea României sau a Bulgariei în Spațiul Schengen dar aceste puncte n-au figurat pe ordinea de zi.În schimb,în ziua de 4 martie 2024, Comisia Europeană a anunțat că alocă 85 de milioane de euro pentru a îmbunătăți „capacitățile naționale de protejare a granițelor externe” ale UE, specificând că de această sumă vor beneficia România și Bulgaria.
Un nou vot pentru o extindere a Spațiului Schengen, prin integrarea completă a României și a Bulgariei, se poate lua doar în Consiliul JAI. Acest vot nu a fost prevăzut pentru reuniunea din 4 – 5 martie 2024 și nici nu se știe dacă în anul 2024 va fi organizat un asemenea vot. Ministrul Cătălin Predoiu, care a reprezentat România în prima zi a Consiliului JAI din 4 – 5 martie 2024, a subliniat, înainte de începerea ședinței, că România este gata să coopereze cu UE în ceea ce privește îmbunătățirea protecţiei frontierelor și combaterea migraţiei ilegale, precum și în ceea ce privește cooperarea poliţienească.
Conform deciziei din decembrie 2023,România și Bulgaria intră în Schengen cu granițele aeriene și maritime de la 31 martie 2024 dar nu există un termen pentru integrarea granițelor terestre.
Ministrul român de Interne a subliniat însă că integrarea României, cu frontierele aeriene și maritime, în Spațiul Schengen, care intră în vigoare la 31 martie 2024, trebuie urmată de o integrare completă, deci inclusiv cu granițele terestre. „Vom lucra în această privinţă cu colegii și prietenii noștri din Austria și din alte state membre”, a precizat ministrul român de Interne.Austria este una dintre cele două țări care sau opus prin veto,în Consiliul JAI din decembrie 2022, la primirea României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Cealaltă țară care în decembrie 2022 s-a opus a fost Olanda, dar ulterior, pe parcursul anului 2023, cel puțin conform unor declarații politice, Olanda și-ar fi schimbat poziția și nu sar mai opune nici primirii României, nici a Bulgariei, în spațiul de liberă circulație. Cel mai recent, în februarie 2024, o asemenea declarație a făcut premierul Mark Rutte. Întrucât în Consiliul JAI deciziile se iau prin consens, nu este în interesul României să insiste pentru organizarea unui nou vot în Consiliul JAI, înainte să fie sigură că niciuna dintre țările care votează (de exemplu Austria) nu-și va folosi dreptul de veto. Drept condiție preliminară, înainte să promită că ar accepta România și Bulgaria în Schengen, Austria a formulat, în decembrie 2023, o serie de cereri, una dintre ele fiind returnarea migranților ilegali ajunși în Austria în țara prin care au intrat în UE, conform Acordului de la Dublin.România a răspuns că aceste cereri ale Austriei nu sunt o problemă, întrucât România deja le îndeplinește. „În ceea ce privește Acordul de la Dublin, avem o rată de succes de aproximativ 80 la sută. România este în top trei ţări din UE care aplică corect Acordul de la Dublin”, a subliniat ministrul Cătălin Predoiu. „Am redus migraţia ilegală cu aproximativ 92 la sută. Avem frontiere, de exemplu cu Serbia, unde am pus în aplicare un proiect pilot,având ca rezultat reducerea migraţiei ilegale spre zero. Anul trecut, au fost înregistrate aproximativ 40 de cazuri de trecere ilegală a frontierei”, a promis ministrul român de Interne.
În schimb, oficialii de la Sofia au răspuns că Bulgaria îndeplinește deja toate criteriile.
Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson (Suedia), a anunțat, la 4 martie 2024, că a semnat un acord cu ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, prin care se trece la un cadru de cooperare (Cooperation Framework) în ceea ce privește gestionarea granițelor externe ale UE și a migrației ilegale. Acordul se referă și la returnarea (expulzarea) migranților ilegali.
Un pas important cu ministrul Cătălin Predoiu MAI România pe măsură ce marcăm consolidarea cooperării UE – România în domeniul managementului frontierelor și migrației. După un program pilot de succes, trecem la Cadrul de Cooperare. Acest lucru va ajuta la migrație, cooperarea polițienească și returnări.“YLVA JOHANSSON, COMISAR EUROPEAN PENTRU AFACERI INTERNE
Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat, la 4 martie 2024, înainte să participe la reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles, că, în materie de migraţie și de protecţie a frontierelor, România este un foarte bun exemplu pentru țările UE și este pregătită să contribuie, prin expertiza ei, la consolidarea întregii UE și, de asemenea, a Spaţiului Schengen.
Vom consolida Spaţiul Schengen și nu este deloc corect să avem în continuare doar o integrare parţială în spaţiul Schengen. Este adevărat că în decembrie anul trecut am făcut un pas important, intrând în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, dar cred că acest progres ar trebui să fie urmat de un alt pas în acest an.“CĂTĂLIN PREDOIU, MINISTRUL AFACERILOR INTERNE