La ginecolog indiferent de vârstă
Dr. Silviu Iștoc, șef de secţie obstetricăginecologie Medicover Hospital (www.dristoc.ro) ne-a răspuns la întrebări și ne-a oferit sfaturi cu privire la sănătatea intimă, din adolescenţă până după instalarea menopauzei.
Când trebuie să aibă loc primul control ginecologic din viaţa unei tinere și ce cuprinde el?
Prima vizită la ginecolog ar trebui să aibă loc înainte de începerea vieţii sexuale, asta dacă nu există și alte probleme care să o aducă mai repede la cabinet. În cadrul acestei vizite, va avea loc de fapt o discuţie cu privire la anumite aspecte ale sănătăţii genitale, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală și se va încerca găsirea metodelor contraceptive ideale pacientei în cauză. Iar primul control ginecologic din viaţa unei femei ar trebui să se întâmple imediat după începerea vieţii sexuale și să includă examenul secreţiei și un examen Papanicolau.
Ciclul neregulat, abundent sau dureros până la ce vârstă poate fi considerat normal și când ar trebui să ne îngrijoreze?
În primii doi ani de la prima menstruaţie, ciclul va fi neregulat, fiind nevoie de ceva timp până la stabilirea unui ritm menstrual. Menstruaţia neregulată, abundentă sau dureroasă nu este considerată normală și aceste lucruri ar trebui verificate imediat ce disconfortul a fost constatat. Menstruaţia în exces poate ascunde grave probleme de sănătate, iar vizita la medicul ginecolog și tratamentul urgent sunt necesare dacă aceasta durează mai mult de o săptămână și este însoţită de dureri constante în abdomenul inferior și de eliminare de cheaguri mari de sânge. Menoragia, cunoscută și ca o menstruaţie abundentă, este descrisă ca o hemoragie gravă și prelungită în timpul ciclului menstrual, care poate să întrerupă activitatea normală a unei femei și le afectează, la nivel global, pe mai mult de 20% dintre ele.
Există încă la noi o teamă sau jenă de a aduce în discuţie, în cuplu, folosirea prezervativului, mai ales la tineri. Cât de frecvente sunt bolile cu transmitere sexuală și care sunt cele mai comune?
Deși pot fi găsite numeroase informaţii pe internet sau în alte surse accesibile, multe persoane continuă să ignore acest subiect, iar numărul cazurilor de infectare este din ce în ce mai mare. Contactul sexual sigur înseamnă mai mult decât folosirea unor prezervative, cu toate acestea, subiectul protecţiei reprezintă un punct major care trebuie abordat înainte de orice discuţie referitoare la bolile cu transmitere sexuală (BTS).
La nivel mondial, cea mai comună afecţiune cu transmitere sexuală este infecţia virală cu HPV,
vinovată și de cancerul de col uterin, și apare în general în rândul tinerilor. Unele BTS sunt mai frecvente la bărbaţi (gonoreea, herpesul genital), în timp ce altele apar mai des în rândul femeilor (Chlamydia, tricomoniaza, HPV). Simptome precum mâncărime, senzaţii de arsură și leziuni vizibile pot anunţa infectarea cu o boală cu transmitere sexuală. Însă există anumite virusuri și infecţii care sunt mult mai discrete și silenţioase, lipsite de simptome, cum ar fi HPV, sifilis și HIV, care ar putea să nu se manifeste în mod alarmant, dar cu siguranţă vor provoca o serie de probleme de sănătate. Așadar, doar pentru că nu prezinţi niciun simptom într-un anumit moment, nu înseamnă că nu trebuie să îţi faci testele periodic și, mai ales, să te protejezi.
De ce TREBUIE să mergem la ginecolog o dată pe an, chiar dacă ne simţim perfect? În afară de bolile cu transmitere sexuală, care sunt afecţiunile tăcute, care pot evolua fără să cauzeze simptome?
O afecţiune tăcută ar putea fi, de exemplu, cancerul de col uterin. Este important ca, deși nu avem nicio problemă, testul BabeșPapanicolau să fie făcut o dată pe an. Testul identifică de timpuriu
celulele cu potenţial malign din colul uterin, chiar înainte ca ele să ajungă în acest stadiu. Este o analiză care poate salva vieţi - din păcate, cancerul de col uterin este una dintre patologiile des întâlnite în ultima vreme. De asemenea, cu ajutorul acestui test se evidenţiază modificările asociate cu diverse infecţii, inflamaţii sau atrofie. Recomand efectuarea anuală a testului Babeș-Papanicolau și cât mai curând după începerea vieţii sexuale. În cele două zile premergătoare vizitei la ginecolog trebuie să evitaţi contactul sexual, irigaţiile vaginale, spermicidele sau ovulele, pentru ca rezultatele testului să fie concludente.
Babeș-Papanicolau mai este necesar pentru persoanele care s-au vaccinat împotriva HPV?
Da, este necesar. În principiu, dacă este administrat la fetiţe sau la femei înainte de a fi expuse virusului (preferabil înainte de debutul vieţii sexuale), acesta de cele mai multe ori conferă imunitate pentru infecţiile cu HPV tipurile 16 și 18, care sunt cele mai agresive și răspunzătoare pentru aproximativ 75% dintre cancerele de col uterin (unele tipuri de vaccin conferă protecţie și pentru tulpinile 6 și 11, răspunzătoare pentru marea majoritate de condiloame genitale). Ceea ce trebuie reţinut este faptul că vaccinul nu protejează însă faţă de alte tulpini cu risc înalt, de aceea chiar după vaccinare
pacientele trebuie să își facă examenul Papanicolau anual.
O altă afecţiune tăcută este fibromul uterin, care crește în dimensiuni fără să cauzeze întotdeauna simptome și poate duce la infertilitate. Aţi reușit de-a lungul timpului să salvaţi multe paciente de acest diagnostic, chiar însărcinate fiind...
Tratate corespunzător și din timp, un fibrom uterin sau o tumoră nu înseamnă categoric infertilitate. Fibromul de dimensiuni reduse poate fi ţinut sub control cu ajutorul tratamentului medicamentos, pentru a se regla ciclul menstrual, a se anula simptomele tumorii și a o împiedica să crească, însă în cazul unei tumori de dimensiuni mari era până nu de mult necesară realizarea operaţiei de histerectomie, ce presupunea extirparea întregului uter. Ulterior au apărut intervenţii care reușeau să scoată fibroamele și să păstreze uterul. Operaţia laparoscopică conservatoare face acum posibilă extirparea tumorii fără a pune în pericol uterul și fără să necesite vreo cicatrice la nivelul abdomenului, fiind ideală pentru femeile care își doresc să devină mame.
Până la ce vârstă ar trebui să mergem la medicul ginecolog (și ce analize mai sunt necesare, mai ales după încetarea ciclului menstrual)?
Vizitele la medicul ginecolog nu ar trebui să se oprească niciodată. Cele mai multe femei ajung la menopauză la vârste cuprinse între 50 și 52 de ani, iar acest lucru va avea un impact enorm asupra unui vagin normal. Nivelurile estrogenice epuizate au ca rezultat o mucoasă vaginală mai subţire, mai puţin elastică și mai uscată, din cauza pierderii grăsimii și a colagenului. Acest lucru poate provoca iritaţii în timpul actului sexual. Pe măsură ce nivelurile de hormoni scad, mediul vaginal nu mai favorizează dezvoltarea anumitor bacterii sănătoase – acest lucru va modifica nivelul pH-ului unui vagin normal, făcându-l mai acid. În absenţa acestei bacterii bune, femeile sunt mai predispuse la infecţii precum infecţiile tractului urinar și vaginoza bacteriană, precum și infecţiile cu transmitere sexuală.
Așadar, vizitele la ginecolog sunt în continuare extrem de importante.