BO­ZUL de la A la Z

Con­si­de­rat astă­zi doar o bu­ru­ia­nă ce crește te miri pe un­de și pe ca­re nu reușești s-o alun­gi ni­ci­cum din gră­di­nă, bo­zul era pe vre­muri in­vo­cat întoc­mai ca o di­vi­ni­ta­te a ve­ge­ta­ţi­ei.

Sanatatea de Azi - - NATURIST -

„CU BOZ SE FRECAU CEI CA­RE AVEAU BEŞICUŢE PE PI­E­LE, DIN URZICAT.“(ION GHINOIU)

AAcţi­o­nea­ză ca an­ti­in­fla­ma­tor, anal­ge­zic, bac­te­ri­cid, fun­gi­cid și in­sec­ti­cid, fi­ind uti­li­zat în afec­ţi­uni in­fla­ma­to­rii ale apa­ra­tu­lui res­pi­ra­tor și lo­co­mo­tor și în pro­ble­me ale pi­e­lii.

BBăi­le lo­ca­le cu de­coct sunt foar­te efi­ca­ce împo­tri­va du­re­ri­lor reu­ma­ti­ce.

CCea mai efi­ci­en­tă for­mă de ad­mi­nis­tra­re a ră­dă­ci­nii de boz, încă de pe vre­mea dof­to­roai­e­lor, es­te plă­mă­de­a­la. Iei 100 g de ră­dă­ci­nă proas­pă­tă, o tai foar­te mă­runt și o pui într-un li­tru de ţu­i­că ta­re. Lași la ma­ce­rat cinci zi­le, fil­tre­zi și tra­gi într-o sti­clu­ţă închi­să la cu­loa­re. Iei 1-3 lin­guri pe sto­ma­cul gol, înain­te de ma­să.

DDe­coc­tul se pre­pa­ră du­pă re­ţe­ta tra­di­ţi­o­na­lă: fi­er­bi o lin­gu­ră cu ră­dă­ci­nă în 500 ml de apă, timp de 15 mi­nu­te. Es­te efi­ci­ent, prin­tre alte­le, împo­tri­va du­re­ri­lor de din­ţi. Ace­as­tă fiertură din ră­dă­ci­nă mă­run­ţi­tă e bu­nă con­tra du­re­ri­lor de din­ţi, da­că te clă­tești des cu ea. Frun­za de boz fre­ca­tă pe pi­e­le vin­de­că ur­zi­că­tu­ra și înţe­pă­tu­ra de in­sec­te.

EEfec­te­le se­cun­da­re ale abu­zu­lui de pre­pa­ra­te din boz pot fi ex­trem de ne­plă­cu­te: des­hi­dra­ta­re, co­lici ab­do­mi­na­le, stări de iri­ta­ţie a tu­bu­lui di­ges­tiv. De ace­ea, es­te im­por­tant să nu se de­pășe­as­că do­ze­le men­ţi­o­na­te de fi­to­te­ra­peut.

FFo­lo­si­te împo­tri­va du­re­ri­lor de spa­te, ca­ta­plas­me­le se pre­pa­ră în fe­lul ur­mă­tor: fi­er­bi­ră­dă­ci­na și o așe­zi între bu­că­ţi de pânză, pe ca­re le aplici pe lo­cul du­re­ros.

GGas­tri­ta hi­poa­ci­dă și di­ges­tia len­tă pot fi tra­ta­te cu un vârf de cu­ţit cu pul­be­re de ră­dă­ci­nă de boz, luat cu 20-30 de mi­nu­te înain­te de me­se­le prin­ci­pa­le.

IInfu­zia de frun­ze (100 g de frun­ze la o ca­nă cu apă fi­er­bin­te, lă­sa­te aco­pe­ri­te timp de 5 mi­nu­te) es­te foar­te bu­nă pen­tru eli­mi­na­rea pa­ra­zi­ţi­lor in­tes­ti­na­li.

MMa­ce­ra­tul în ţu­i­că (plă­mă­de­a­la) es­te con­si­de­rat prin­tre ce­le mai pu­ter­ni­ce pur­ga­ti­ve. Se iau 1-2 lin­guri cu plă­mă­de­a­lă de 2-3 ori pe zi, pe sto­ma­cul gol. Tra­ta­men­tul du­re­a­ză do­uă săp­tă­mâni. Se fa­ce o pau­ză de cel pu­ţin o săp­tă­mână, du­pă ca­re se poa­te re­lua.

OObe­zi­ta­tea poa­te fi tra­ta­tă efi­ci­ent cu aju­to­rul aces­tei plan­te. Pe lângă efec­tul pur­ga­tiv, mi­ro­sul său, ne­plă­cut, in­hi­bă ape­ti­tul da­că pre­pa­ra­tul es­te ad­mi­nis­trat înain­te de ma­să. Tra­ta­men­tul: o lin­gu­ră cu plă­mă­de­a­lă de boz în ţu­i­că, lua­tă cu câte­va mi­nu­te înain­te de ma­să!

RRi­tua­lul dez­gro­pă­rii ră­dă­ci­nii nu es­te unul oa­re­ca­re. Con­si­de­ra­tă plan­tă ma­gi­că, bo­zul se cu­le­ge cu anu­me ti­pic. Când dez­groa­pă ră­dă­ci­na de boz, fe­mei­le pun în loc pâi­ne și sa­re – obi­cei întâlnit în tim­pul cu­le­ge­rii mai mul­tor plan­te ma­gi­ce sau de le­ac – în schim­bul efec­te­lor tă­mă­du­i­toa­re ale plan­tei con­si­de­ra­te o zei­ta­te fi­to­mor­fă (a luat for­ma unei plan­te).

SSe­a­mă­nă cu so­cul, sunt chiar ru­de apro­pia­te, doar că bo­zul mi­roa­se mult mai urât. Es­te și mo­ti­vul pen­tru ca­re frun­ze­le lui sunt fo­lo­si­te împo­tri­va mo­li­i­lor. Pro­pri­e­tă­ţi­le bo­zu­lui sunt ase­mă­nă­toa­re ce­lor ale so­cu­lui, doar că mult mai in­ten­se.

VVer­de, bo­zul se pu­nea în co­te­ţul pă­să­ri­lor, con­tra pă­du­chi­lor, iar în Ţa­ra Ha­ţe­gu­lui se așe­za sub sto­gu­ri­le de grâu și prin­tre sno­pi, ca gânda­cii să nu stri­ce spi­ce­le și grăun­ţe­le.

ZZo­ne­le ar­gi­loa­se, un­de pre­do­mi­nă ume­ze­a­la sunt fa­vo­ra­bi­le bo­zu­lui.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.