Boala pulmonară obstructivă cronică
Cea mai răspândită afecţiune a plămânilor, bronhopneumatopia obstructivă cronică (BPOC), afectează milioane de oameni pretutindeni în lume.
BPOC reprezintă un grup de boli cronice, cu evoluţie pe termen lung și ireversibile, care determină îngreunarea respiraţiei, altfel spus gâfâiala, din cauza îngustării căilor respiratorii, ceea ce face ca fluxul de aer ce pătrunde în plămâni și cel care iese din aceștia să fie parţial blocat. Mai exact, la expiraţie aerul nu este eliminat în totalitate, iar cel proaspăt inspirat pătrunde doar parţial. Cu trecerea timpului, bronhopneumatopia obstructivă cronică se agravează, respiraţia devenind tot mai dificilă. Urmarea însă nu constă doar în îngreunarea respiraţiei, ci și în aceea că oxigenarea celulelor, a întregului organism este mult diminuată.
CUM SE MANIFESTĂ
Persoanele care suferă de BPOC prezintă de obicei atât simptome de bronșită cronică (tuse productivă pe termen lung), cât și de emfizem pulmonar (distrugerea în timp a alveolelor pulmonare), fiind adesea o combinaţie a acestor două boli. În bronșita cronică, inflamaţia se situează la nivelul
De obicei BPOC este diagnosticat la cei cu vârsta între 55 și 65 de ani. De cele mai multe ori afectaţi sunt bărbaţii, cei mai înrăiţi fumători, fumatul fiind responsabil de peste 80% dintre cazurile de bronhopneumopatie obstructivă cronică.
bronhiilor, îngustându-le, din această cauză respiraţia este îngreunată, tusea fiind cronică și productivă. În emfizem pulmonar sunt deterioraţi și ţesutul pulmonar, și sacii respiratori, ceea ce face ca aerul să fie reţinut în interiorul plămânilor, conducând la scurtarea respiraţiei. Primele simptome, trecute de multe ori cu vederea, fiind puse pe seama fumatului, sunt tusea cu expectoraţie și greutatea în respiraţie. Așa se face că, de cele mai multe ori, nu este depistată în această formă ușoară de boală, ci abia când se ajunge la forme severe, situaţie în care simptomele se amplifică în intensitate, apărând și senzaţia de „lipsă de aer“la eforturi mici, tusea se cronicizează, putând apărea șuierături în piept, gâfâiala devine permanentă, funcţia pulmonară fiind serios afectată. În lipsa unui
tratament corespunzător, lipsa de aer se agravează și apar indicii de suferinţă cardiacă cronică.
CAUZE
Principalul vinovat este fumatul. Expunerea la fumul de ţigară, așadar inclusiv fumatul pasiv, nu e însă singura cauză a unei asemenea neplăceri, la dezvoltarea ei putând conduce și expunerea de durată la praful industrial, la substanţele chimice volatile.
POSIBILE COMPLICAŢII
Această boală progresează lent, din această cauză nu de puţine ori persoana afectată nu realizează că nu respiră cum
trebuie, simptomele evidente apărând de obicei târziu. Datele statistice sunt nemiloase:
● aproape 40% dintre bolnavii cu BPOC suferă și de boli cardiace;
● 10 % au și diabet; 17-42% au hipertensiune arterială; ● 18-22% suferă de depresie, de trei ori mai frecvent în comparaţie cu cei neafectaţi de BPOC.